Din cuprinsul articolului
Dacă medicul tău scrie două litere pe biletul de trimitere — SO, adică suspiciune oncologică — analizele și investigațiile tale se decontează fără plafon și fără condiția ca furnizorul să mai aibă fonduri. Funcționează și pentru cei neasigurați. E un drept consacrat prin lege, dar prea puțin cunoscut.
SO vine de la „suspiciune oncologică” și e un cod pe care medicul îl poate bifa sau scrie pe biletul de trimitere pentru investigații paraclinice. Odată ce acele două litere apar pe formular, laboratorul sau clinica de imagistică nu te mai poate refuza invocând epuizarea fondurilor. Investigațiile se decontează integral de Casa de Asigurări de Sănătate, în afara plafonului lunar, și nu contează dacă ești asigurat sau nu.
„Un pacient cu suspiciune de cancer nu ar trebui temporizat de niciun furnizor de servicii medicale paraclinice”, a explicat dr. Elisabeth-Iuliana Brumă, directorul Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS, într-o prezentare recentă despre traseul pacienților cu cancere masculine — de prostată, testicular și de vezică urinară.
Ce este, concret, biletul „SO” și cum funcționează
Biletul de trimitere cu mențiunea SO nu este un formular separat și nici un program aparte. Este același bilet de trimitere pentru investigații paraclinice pe care îl folosesc toți medicii, doar că pe el apare, bifată sau scrisă de mână, mențiunea „SO” — suspiciune oncologică.
Acest mecanism a fost reglementat oficial începând cu 1 iulie 2024, prin Ordinul comun CNAS/MS nr. 3688/2024, care a completat normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru. Conform acestui ordin, medicul care recomandă investigații paraclinice unui pacient cu suspiciune de cancer — fie că este medic de familie, fie medic specialist — trebuie să menționeze „SO” pe formularul biletului de trimitere, aplicând semnătura și parafa.
Din acel moment, furnizorul de servicii paraclinice (laboratorul de analize, clinica de imagistică, centrul de radiologie) este obligat să efectueze și să raporteze investigațiile respectivei persoane separat, prin evidențe distincte și facturi distincte. Iar decontarea se face la nivelul realizat — adică fără limita valorii de contract. Cu alte cuvinte: fără plafon.
Funcționează și dacă nu ești asigurat
Acesta e un aspect pe care mulți îl ignoră: biletul SO nu este condiționat de statutul de asigurat al pacientului. Persoanele neasigurate cu suspiciune de cancer beneficiază de același acces la investigații ca și cele asigurate.
Diferența e doar în sursa finanțării. Pentru persoanele asigurate, decontarea se face din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), cu încadrare în sumele aprobate pentru Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Pentru persoanele neasigurate, banii vin de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către FNUASS.
„Fondurile se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul FNUASS”, a precizat dr. Brumă.
Practic, pentru cei neasigurați, statul plătește investigațiile din altă sursă, dar efectul pentru pacient este identic: nu scoate niciun ban din buzunar.
Cine poate emite un bilet SO
Biletul de trimitere cu mențiunea SO poate fi emis atât de medicul de familie, cât și de orice medic specialist aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Nu este o prerogativă exclusivă a oncologului sau a urologului.
Concret, dacă un medic internist, un dermatolog, un gastroenterolog sau orice alt medic specialist suspectează o afecțiune oncologică în urma consultației, are dreptul — și, mai mult, obligația — de a bifa SO pe biletul de trimitere. Același lucru îl poate face și medicul de familie.
Un exemplu practic din prezentarea CNAS: medicul de familie depistează o formațiune la tușeul rectal și recomandă testul PSA (antigenul specific prostatic). Dacă PSA-ul iese crescut sau dacă tabloul clinic indică o suspiciune de cancer, medicul poate emite bilet de trimitere cu mențiunea SO pentru investigații suplimentare — ecografie, CT, RMN — care vor fi decontate fără plafon.
Ce investigații acoperă biletul SO
Practic, tot ce e necesar din punct de vedere medical pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului oncologic. Lista include analize de laborator (hematologie, biochimie serică și urinară, imunologie, imunochimie, microbiologie), examinări histopatologice, citologice și imunohistochimice, și investigații imagistice — ecografii, CT-uri, RMN-uri.
Pentru pacienții asigurați, aceste investigații erau deja disponibile și înainte de 2024, dar erau condiționate de plafon. Noutatea din iulie 2024 este că s-a eliminat orice limită contractuală și s-a extins accesul și la persoanele neasigurate. Iar în 2026, odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind măsurile în domeniul sănătății, investigațiile pentru pacienții oncologici confirmați se decontează, de asemenea, fără plafon — ceea ce reprezintă o continuare logică a aceluiași principiu.
De ce e important
Importanța biletului SO crește în contextul schimbărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026. De la acea dată, pacienții cu boli cronice din programele MONITOR (diabet, boli cardiovasculare, boli rare, neurologice, cerebrovasculare, boală cronică renală) nu mai au acces prioritar la investigații peste plafon. Cei care aveau nevoie de analize frecvente și investigații de înaltă performanță — CT, RMN, scintigrafie — primeau până la finalul lui 2025 un tratament preferențial: laboratoarele erau obligate să le facă investigațiile în cel mult cinci zile, indiferent de buget.
Acum, această prioritate a fost păstrată doar pentru o singură categorie: pacienții oncologici, prin Monitor 2.
„Am păstrat pentru pacienții oncologici această prioritate, tot din considerentul că ei au o problemă acută”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, într-un interviu acordat publicației Foaia de Observație.
Asta înseamnă că, în 2026, biletul SO și trimiterea Monitor 2 rămân singurele două mecanisme prin care un pacient poate accesa investigații paraclinice fără a depinde de fondurile disponibile ale furnizorului. Primul (SO) funcționează înainte de diagnostic, pentru confirmarea suspiciunii. Al doilea (Monitor 2) funcționează după diagnostic, pentru monitorizarea bolii oncologice.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi o problemă oncologică
Primul pas este să mergi la medicul de familie. Indiferent de statutul tău de asigurat, consultația este acoperită prin pachetul minimal de servicii. Medicul de familie poate efectua un examen clinic (inclusiv tușeu rectal, în cazul suspiciunii de cancer de prostată), poate recomanda analize de bază — hemoleucogramă, creatinină, PSA — și, dacă identifică semne de alarmă, poate emite bilet de trimitere cu mențiunea SO.
Al doilea pas: cu biletul SO, mergi la orice furnizor de servicii paraclinice aflat în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Nu ești obligat să mergi la un anumit laborator — poți alege oricare din județ sau chiar din țară. Iar furnizorul nu te poate refuza invocând lipsa fondurilor, pentru că biletul SO se decontează în afara plafonului.
Al treilea pas: dacă investigațiile confirmă suspiciunea, intri în traseul de diagnostic standardizat. De la 1 iulie 2024, CNAS a introdus pachete de spitalizare de zi care acoperă întregul proces — de la diagnostic, la evaluarea extensiei cancerului, la evaluarea statusului clinico-biologic pentru stabilirea strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară. Termenul recomandat pentru parcurgerea celor trei etape: maximum 28 de zile calendaristice.
Ce faci dacă laboratorul te refuză
Se poate întâmpla. Deși legislația e limpede, practica nu e întotdeauna conformă. Unele laboratoare sau clinici de imagistică nu cunosc mecanismul SO sau aleg să-l ignore.
Dacă ți se spune că „nu mai sunt fonduri” și ai un bilet cu mențiunea SO, primul lucru pe care îl poți face e să menționezi explicit că biletul are cod SO și că, potrivit normelor metodologice, investigațiile se decontează în afara valorii de contract. Dacă refuzul persistă, ai câteva opțiuni: te poți adresa unui alt furnizor din rețeaua CNAS (lista furnizorilor pe județ este disponibilă pe site-ul CNAS), poți suna la Casa de Asigurări de Sănătate județeană de care aparții, sau poți depune o sesizare scrisă.
Asociațiile de pacienți au semnalat în mod repetat că, în practică, mulți pacienți nu știu de existența biletului SO, iar unii medici omit să-l completeze. O bloggeră care documentează propria experiență cu cancerul de sân pe site-ul „Eu și Cancerul de Sân” descria situația la modul cel mai direct: „Mulți medici nu trec mențiunea pe biletul de trimitere sau o trec dar nu menționează nimic pacienților. Mulți furnizori de investigații paraclinice se fac că nu aud bine când le menționezi [prioritatea], sau îți spun că nu mai au fonduri.”
Semnele de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Prezentarea CNAS enumară simptomele care ar trebui să te ducă la medic fără întârziere. În cazul cancerului de prostată: flux slab sau întrerupt de urină, nevoia imperoasă de a urina (mai ales noaptea), dificultăți în pornirea sau golirea completă a vezicii, durere în timpul urinatului, sânge în urină sau spermă, scădere inexplicabilă în greutate, disfuncție erectilă, durere de spate, șolduri sau pelvis care nu dispare.
În cazul cancerului testicular: un nodul nedureros sau mărirea unui testicul, senzație de greutate în scrot, durere surdă în abdomen, spate sau zona inghinală, sensibilitate la nivelul sânilor.
În cazul cancerului de vezică urinară: sânge în urină (care este primul semn în majoritatea cazurilor), urinare frecventă, senzație de arsură la urinat, dureri lombare, oboseală generalizată, scădere în greutate, febră inexplicabilă, infecții urinare frecvente.
„Aceste simptome nu sunt specifice — pot apărea în mai multe afecțiuni ale aparatului excretor”, precizează documentul CNAS.
Dar tocmai de aceea investigațiile sunt necesare: pentru a diferenția o problemă benignă de una malignă. Iar biletul SO există tocmai pentru a te asigura că accesul la aceste investigații nu e blocat de un plafon bugetar.
Un drept real, dar încă prea puțin cunoscut
România se numără printre țările cu mortalitate prin cancer peste media Uniunii Europene, iar una dintre cauze este diagnosticarea tardivă — mulți pacienți ajung la medic abia când boala e deja avansată. Biletul SO este, pe hârtie, un instrument care poate contribui la schimbarea acestei realități: un mecanism prin care suspiciunea de cancer devine o urgență administrativă, nu doar una medicală.
Problema e că, la aproape doi ani de la introducerea oficială a mecanismului, informația nu a ajuns nici la toți medicii, nici la toți pacienții. Nu există o campanie de informare publică despre biletul SO. Nu există un ghid simplificat distribuit în cabinetele de medicină de familie. Nu există un afiș în sălile de așteptare ale laboratoarelor care să spună: „Dacă ai suspiciune oncologică, cere bilet SO — e dreptul tău.”
Între timp, oameni care ar avea dreptul la investigații gratuite și fără așteptare continuă să audă „nu mai avem fonduri”. Iar unii dintre ei renunță. Iar unii dintre ei pierd timp pe care nu-l au.
CE TREBUIE SĂ REȚII
→ SO = Suspiciune Oncologică, o mențiune pe biletul de trimitere pentru investigații paraclinice.
→ Poate fi emis de medicul de familie sau de orice medic specialist aflat în contract cu CNAS.
→ Investigațiile cu bilet SO se decontează fără plafon, în afara valorii de contract.
→ Funcționează atât pentru asigurați, cât și pentru neasigurați.
→ Dacă un laborator te refuză invocând lipsa fondurilor, are obligația legală de a accepta biletul SO.
→ Poți merge la orice furnizor din rețeaua CNAS din județ sau din țară.
Lista furnizorilor pe județ este disponibilă pe site-ul CNAS: cnas.ro