Din cuprinsul articolului
Puțini români știu că, în momentul în care primesc un diagnostic oncologic și intră în Programul Național de Oncologie, devin automat persoane asigurate — cu acces complet la medic de familie, specialist, spital, medicamente compensate și dispozitive medicale. Chiar dacă nu au plătit niciodată contribuția la sănătate. E un drept prevăzut de lege, dar îngropat în texte pe care nimeni nu le citește.
Dacă ești diagnosticat cu cancer și ești înscris în Programul Național de Oncologie, devii automat persoană asigurată. Nu trebuie să plătești nimic. Nu trebuie să depui nicio declarație la ANAF. Nu trebuie să faci dovada vreunui venit. Pur și simplu, statul îți recunoaște dreptul la întregul pachet de servicii medicale, de la prima consultație până la ultimul comprimat.
„Pacienții fără venituri înscriși în Programul Național de Oncologie sunt persoane asigurate și beneficiază până la vindecarea afecțiunii oncologice de medicamentele și serviciile prevăzute în programul național respectiv, precum și de întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate”, precizează CNAS într-un comunicat publicat pe 9 ianuarie 2026.
Concret, asta înseamnă că un om care nu a plătit niciodată contribuția la sănătate, dar care primește un diagnostic de cancer, va avea acces la medic de familie, la consultații de specialitate, la investigații de laborator și imagistică, la spitalizare (continuă sau de zi), la medicamente compensate, la dispozitive medicale, la îngrijiri paliative la domiciliu, la kinetoterapie și la servicii de suport psihologic. Tot ce primește un asigurat care plătește CASS lunar. Fără niciun leu din buzunarul său.
O regulă pe care puțini oameni o cunosc
Prevederea nu e nouă. Ea derivă din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și din Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, care a consacrat principiul conform căruia accesul la diagnosticul și tratamentul oncologic nu poate fi condiționat de statutul de asigurat. Hotărârea de Guvern nr. 709/2023, care a pus în aplicare Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, a detaliat mecanismul.
Iar în prezentarea susținută de dr. Elisabeth-Iuliana Brumă, directorul Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS, lucrurile sunt spuse fără echivoc:
„Asigurarea serviciilor medicale necesare în vederea diagnosticului de cancer pentru persoanele care nu beneficiază de asigurare socială de sănătate se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.”
Cu alte cuvinte: încă din faza de diagnostic, înainte de confirmarea bolii, costurile sunt acoperite. Iar după confirmare, pacientul intră în Programul Național de Oncologie și devine, din punct de vedere juridic, persoană asigurată.
Ce înseamnă, concret, să devii asigurat prin diagnostic
Pachetul de servicii de bază la care câștigă acces un pacient oncologic neasigurat anterior este identic cu cel al oricărei persoane care plătește CASS. Nu e un pachet redus, nu e o variantă minimală. Include tot.
La nivelul medicinei de familie: consultații, prescriere de rețete compensate, bilete de trimitere pentru analize și pentru specialiști, vaccinări gratuite sau compensate.
La nivelul ambulatoriului de specialitate: consultații la orice specialitate medicală (nu doar oncologie), investigații paraclinice (analize, ecografii, CT, RMN), proceduri diagnostice.
La nivel spitalicesc: internare în regim de spitalizare continuă sau de zi, fără limită de zile sau de internări, chimioterapie, radioterapie, intervenții chirurgicale, monitorizare.
În plus: medicamente compensate (nu doar cele oncologice, ci și pentru alte afecțiuni), dispozitive medicale, îngrijiri medicale și paliative la domiciliu (până la 300 de zile pe an), servicii de kinetoterapie și drenaj limfatic (până la 42 de zile pe an), ședințe de psiho-oncologie (maximum 4 pe lună, de câte 50 de minute, inclusiv la distanță).
Iar în ceea ce privește investigațiile de monitorizare, pacienții oncologici rămân în 2026 singura categorie de bolnavi cronici care beneficiază de decontare fără plafon și în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare, prin mecanismul Monitor 2.
De ce e atât de important în 2026
Începând cu 1 ianuarie 2026, regulile s-au schimbat pentru toți ceilalți pacienți neasigurați înscriși în Programele Naționale de Sănătate. Cei cu diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni rare, boli neurologice, cerebrovasculare sau boală cronică renală care nu plătesc CASS primesc acum doar tratamentul specific bolii din program, nu și pachetul complet de servicii.
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a explicat într-un interviu acordat publicației Foaia de Observație motivul acestei diferențieri: există aproximativ 26.000 de pacienți înscriși în Programele Naționale care nu au calitatea de asigurat, nu au handicap, nu sunt cazuri sociale și, în opinia sa, „fac parte din categoria pacienților care, totuși, trăiesc cumva, au o sursă de venit, dar nu s-au asigurat”.
Pentru acești pacienți, soluția pe care o propune sistemul e să plătească asigurarea voluntară minimă de 2.430 de lei pe an. Dacă nu, rămân cu pachetul minimal (consultații la medicul de familie, urgențe, boli cu potențial endemo-epidemic) plus tratamentul specific din program.
Excepția: cancerul, HIV/SIDA și tuberculoza. Pentru aceste trei boli, statul continuă să acorde asigurare completă până la vindecare, indiferent de statutul pacientului.
Traseul de la neasigurat la asigurat: ce se întâmplă în practică
Totul începe la medicul de familie. Chiar și o persoană neasigurată are dreptul la consultație în baza pachetului minimal. Dacă medicul de familie suspectează o afecțiune oncologică, poate emite un bilet de trimitere cu mențiunea „SO” (suspiciune oncologică) pentru investigații paraclinice — analize, ecografie, CT, RMN. Aceste investigații se decontează integral, fără plafon, chiar și pentru persoane neasigurate, din fonduri de la bugetul de stat transferate către FNUASS.
Urmează consultația de specialitate — de regulă urologie, în cazul cancerelor de prostată, testicul sau vezică urinară — și, dacă se confirmă suspiciunea, biopsia și examenul histopatologic. De la 1 iulie 2024, există pachete standardizate de spitalizare de zi care cuprind toate serviciile necesare pentru diagnostic, evaluarea extensiei și stabilirea strategiei de tratament. Termenul recomandat: 28 de zile calendaristice.
Odată ce diagnosticul oncologic e confirmat, pacientul este înscris în Programul Național de Oncologie. Din acel moment, statutul său se schimbă: devine persoană asigurată cu drepturi depline, până la vindecarea afecțiunii.
„Pacienții asigurați, inclusiv pacienții neasigurați, după diagnosticare devin asigurați odată cu intrarea în Programul Național de Oncologie”, se arată în documentul CNAS privind traseul pacienților cu cancere masculine, prezentat de dr. Brumă și dr. Oana Ingrid Mocanu, directorul Direcției Farmaceutice din CNAS.
Ce acoperă Programul Național de Oncologie
Programul Național de Oncologie nu se limitează la chimioterapie. El cuprinde mai multe subprograme, fiecare cu buget propriu și cu criterii de eligibilitate definite.
Subprogramul de tratament medicamentos acoperă chimioterapia, imunoterapia (atezolizumab, avelumab, pembrolizumab, nivolumab, în funcție de tipul de cancer), terapia hormonală (pentru cancerul de prostată: leuprorelină, goserilină, ciproteronă) și alte terapii specifice, inclusiv molecule de ultimă generație folosite în Europa și SUA. Listele de medicamente se actualizează periodic.
Subprogramul de radioterapie acoperă toate formele de iradiere disponibile în România: radioterapie 3D cu accelerator liniar, radioterapie cu modularea intensității (IMRT) — indicată, printre altele, și în cancerul de prostată —, brahiterapie (intracavitară și interstițială, folosită și în cancerul de prostată, penis sau vezică) și radioterapie stereotactică (SBRT), ca alternativă la chirurgia radicală în cazuri selectate.
Subprogramul de testare genetică asigură testarea profilului molecular al tumorilor solide maligne, inclusiv carcinomul urotelial, pentru a ghida tratamentul personalizat. Testarea PD-L1, de exemplu, se face pentru pacienții cu carcinom urotelial în stadiu local avansat sau metastatic.
Iar Programul Național de PET-CT permite evaluarea extensiei bolii și monitorizarea evoluției, cu criterii de eligibilitate stabilite pentru fiecare tip de cancer, inclusiv carcinoamele uroteliale invazive.
Tratament și suport medical complet
Un aspect mai puțin știut este că pacientul oncologic neasigurat anterior nu primește doar tratament oncologic. El primește întregul pachet de servicii de bază — ceea ce înseamnă că poate merge la medic și pentru alte probleme de sănătate.
Dacă are hipertensiune pe lângă cancer, poate primi tratament și pentru hipertensiune. Dacă dezvoltă o infecție urinară, poate face analize și primi rețetă compensată. Dacă are nevoie de un consult oftalmologic, îl poate obține cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Aceasta e, de altfel, deosebirea față de pacienții neasigurați înscriși în alte Programe Naționale de Sănătate. Cei cu diabet, de exemplu, care nu plătesc CASS, primesc de la 1 ianuarie 2026 doar tratamentul pentru diabet. Dacă au o altă afecțiune — inclusiv una derivată din diabet, cum ar fi o retinopatie sau o neuropatie — pentru aceea trebuie să fie asigurați sau să plătească din buzunar.
Președintele CNAS a recunoscut această diferență în interviul din Foaia de Observație: „Programele de Sănătate au fost create pentru acele medicamente, materiale și dispozitive scumpe și extrem de scumpe. Orice caz, orice patologie de bază poate să fie complicată, și pentru aceste complicații există pachetul de bază de servicii.”
Un pachet de bază la care pacienții oncologici au acces complet, dar ceilalți neasigurați din alte programe — nu.
Nu e nevoie de bilet de internare
Un detaliu practic pe care mulți pacienți și chiar unii furnizori de servicii medicale nu îl știu: pacienții cu diagnostic oncologic confirmat, aflați în Programul Național de Oncologie, nu au nevoie de bilet de internare. Nici pentru spitalizare continuă, nici pentru spitalizare de zi, dacă se acordă chimioterapie, radioterapie sau monitorizare oncologică.
De asemenea, nu există nicio limită privind numărul de zile de spitalizare sau numărul de internări care pot fi decontate. „Pacienții asigurați pot fi internați în regim de spitalizare continuă dacă medicul curant consideră necesar acest lucru, fără a exista o limită privind numărul de zile sau numărul de internări ce pot fi decontate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, se arată în documentul prezentat de dr. Brumă.
Această prevedere se aplică inclusiv pacienților care anterior diagnosticului nu erau asigurați — pentru că, din momentul înscrierii în program, statutul lor se schimbă.
Problema: informația nu ajunge la cine are nevoie
Mecanismul există, e întemeiat pe lege și funcționează. Dar între litera legii și realitatea pacientului e o distanță imensă, umplută cu teamă, neîncredere și lipsă de informare.
Un om care nu e asigurat și care observă sânge în urină sau o mărire a unui testicul are două opțiuni: fie merge la medic, fie amnă pentru că nu știe dacă își va permite investigațiile. Mulți aleg a doua variantă. Iar când ajung, în cele din urmă, la medic — de obicei la urgență, cu complicații severe — boala e deja în stadii avansate.
„În unele cazuri, pacienții se prezintă pentru prima dată la medic pentru simptome determinate de complicații: anemie severă sau retenție urinară acută în cancerul de vezică urinară, fractură pe os patologic în cancerul de prostată, dispnee sau hemoptizii în cancerul testicular”, se arată în prezentarea CNAS.
România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer din Uniunea Europeană, iar Institutul Național de Sănătate Publică a subliniat, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului din 4 februarie 2026, că una dintre cauzele principale este capacitatea scăzută de depistare precoce. Or, depistarea precoce începe cu prezentarea la medic. Iar prezentarea la medic e condiționată, în mintea multor români, de întrebarea „îmi permit?”.
Răspunsul, în cazul suspiciunii de cancer, este: da, îți permiți. Statul plătește totul, de la prima analiză până la ultimul tratament. Dar răspunsul ăsta nu e scris nicăieri în termeni pe care un om obișnuit să-i înțeleagă. E îngropat în hotărâri de guvern, ordine comune, norme metodologice și comunicate publicate în weekenduri, pe site-uri pe care nimeni nu le citește.
De reținut
Dacă nu ești asigurat și ai simptome care te îngrijorează — sânge în urină, un nodul testicular, dificultăți urinare persistente, scădere inexplicabilă în greutate — mergi la medicul de familie. Consultația e acoperită prin pachetul minimal, indiferent de statutul tău de asigurat.
Dacă medicul suspectează cancer, va emite bilet de trimitere cu mențiunea SO (suspiciune oncologică). Investigațiile se decontează integral, fără plafon, din fonduri de la bugetul de stat.
Dacă diagnosticul se confirmă și intri în Programul Național de Oncologie, devii automat asigurat complet. Primești acces la tot: medic de familie, specialist, spital, medicamente, dispozitive, îngrijiri la domiciliu, psiholog, kinetoterapie.
Dreptul ăsta există acum, în lege. Nu e un proiect, nu e o promisiune, nu e o reformă care urmează să vină. Problema e că prea puțini oameni știu de el. Iar într-o boală în care timpul contează mai mult decât orice, neinformarea ucide la fel de eficient ca și tumora.
CE TREBUIE SĂ ȘTII
→ Dacă primești diagnostic de cancer și intri în Programul Național de Oncologie, devii automat persoană asigurată.
→ Nu trebuie să plătești CASS, să depui declarații sau să faci dovada vreunui venit.
→ Primești întregul pachet de servicii de bază: medic de familie, specialist, spital, medicamente, dispozitive.
→ Dreptul e valabil până la vindecarea afecțiunii oncologice.
→ Chiar și înainte de diagnostic, investigațiile cu bilet SO se decontează fără plafon, inclusiv pentru neasigurați.
→ Nu ai nevoie de bilet de internare pentru chimioterapie, radioterapie sau monitorizare oncologică.
→ Cancerul, HIV/SIDA și TBC sunt singurele boli care conferă asigurare completă automată.
Informații suplimentare pe site-ul CNAS: cnas.ro