Din cuprinsul articolului
Kate Crawford avea trei copii mici, un program haotic și zero motive să creadă că e grav bolnavă. Durerea de spate părea firească. Oboseala, la fel. Tusea persistentă părea rezultatul unui sezon mai rece. A fost nevoie de luni întregi până când cineva a cerut investigații mai detaliate.
Când a aflat că are cancer, boala ajunsese în sân, ficat, coloană și pelvis. I s-a spus că are cel mult 24 de luni de trăit. Asta se întâmpla în urmă cu 13 ani.
O mamă tânără, cu un diagnostic ignorat
Povestea ei începe cu simptome banale: dureri osoase, vânătăi neobișnuit de persistente, episoade digestive ciudate și o tuse care nu mai ceda. Nimic ieșit din comun pentru o femeie de 28 de ani care jongla cu bebeluși, cumpărături și nopți nedormite.
La cabinet, medicii au considerat că problemele sunt tipice pentru vârsta și contextul ei de viață. Nu s-au făcut analize de sânge detaliate. Niciun CT. Niciun RMN. Nimic care să detecteze metastazele aflate deja în coloană și pelvis.
Kate a continuat să creadă că e vorba despre stres și epuizare. Până când corpul a cedat. Diagnosticul a venit dur: cancer mamar metastatic, în stadiul 4.
Realitatea cifrelor, în spatele unui zâmbet obosit
Potrivit American Cancer Society, rata de supraviețuire la cinci ani pentru un cancer de sân în stadiul 4 este de aproximativ 22%. Cei care trec de zece ani, cum e și cazul lui Kate, fac parte dintr-un procent de sub 13%.
Timp de peste un deceniu, Kate a urmat sute de ședințe de chimioterapie, a trecut prin dublă mastectomie, a făcut față unei insuficiențe cardiace și a dezvoltat o formă incipientă de boală pulmonară. Corpul ei s-a schimbat. Stilul de viață s-a schimbat. Dar dorința de a trăi nu a slăbit.
Simptome ignorate frecvent în formele avansate de cancer
-
dureri osoase sau de spate, fără traumatisme recente
-
oboseală persistentă, nemotivată
-
tuse care nu se ameliorează în 3-4 săptămâni
-
vânătăi care apar ușor și dispar greu
-
tulburări digestive recurente
-
pierdere inexplicabilă în greutate
Oncologii de la Mayo Clinic atrag atenția că aceste manifestări, deși aparent inofensive, pot semnala o afecțiune oncologică, mai ales dacă persistă peste patru săptămâni sau se agravează treptat.
Diagnosticul precoce. Conform National Cancer Institute, pacienții cu cancer mamar depistat în stadiul 1 au o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 90%. În stadiul 4, șansele se reduc drastic.
Kate vorbește deschis despre ceea ce a trăit. Nu condamnă medicii, dar recunoaște că încrederea oarbă în verdictul inițial a întârziat intervenția care ar fi putut schimba totul.
Prin rețelele sociale, Kate încearcă acum să ajungă la femei care, ca și ea, pun simptomele pe seama vieții agitate. „Nu ești doar obosită. S-ar putea să fie mai mult. Fă un control. Cere o a doua opinie. Cere un test de sânge complet. E mai simplu decât să regreți.”
Într-o postare recentă, devenită virală, a scris: „Nu trebuie să fii mereu puternică. Uneori, e suficient să fii atentă la ce îți spune corpul.”
Ce învățăm din povestea lui Kate
✔️ Durerea cronică merită atenție, chiar și la persoane tinere.
✔️ Un diagnostic greșit nu e o sentință, dar poate deveni una dacă întârzie intervenția.
✔️ Screeningul pentru cancerul mamar nu e rezervat femeilor de peste 50 de ani.
Potrivit Cancer Research UK, cazurile de cancer mamar diagnosticat la femei sub 40 de ani sunt în creștere. Tot mai multe paciente tinere ajung cu forme avansate, tocmai pentru că nu sunt trimise la investigații la primele semne.
Kate trăiește. Nu știe cât. Nici medicii nu se mai pronunță. Dar fiecare an trecut de la acel „mai aveți doi ani” e o victorie personală. Continuă tratamentele, se bucură de familia ei și strânge fonduri pentru organizațiile care susțin femeile cu cancer metastatic.
„Mi-aș fi dorit să știu mai devreme. Nu pentru mine — ci pentru timpul pe care l-aș fi câștigat.”
