sâmbătă, mai 15, 2021

Sfintele Sărbători Pascale reprezintă cele mai importante sărbtori pentru români, iar din moși strămoși s-au transmis numeroase tradiții pe care le respectăm cu sfințenie.

În a doua zi de Paște creștinii

trebuie să meargă cu un coș plin de mâncăruri tradiționale de Paște la nașii sau la finii lor. Această zi este dedicată întâlnirii dintre fini și nași. Ei trebuie să se ospăteze reciproc, conform tradiției. Tot azi copiii se întorc la părinți acasă ca să-i viziteze și să petreacă timp cu ei.

Trebuie să țineți cont că astăzi ouăle se ciocnesc cap cu dos, conform tradiției. Tot tradiția ne spune că masa care se servește duminica de Paște, nu trebuie ridicată timp de trei zile.

Un obicei practicat mai mult în zonele rurale presupune ca băieții să stropească fetele din sat cu apă. Acest obicei

se practică în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus. Marți este rândul fetelor. Mai nou, în loc de apă, fetele și băieții folosesc parfum.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

  • Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile

    Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

  • Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
  • Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele

    de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

  • Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate

    cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

  • Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Ultimele stiri

Parteneri