Din cuprinsul articolului
Iarna aduce cu ea nu doar frigul și zăpada, ci și o serie de riscuri pentru sănătate mai puțin cunoscute. Printre acestea se numără și accidentul vascular cerebral de iarnă, o problemă medicală gravă care poate apărea atunci când temperaturile scad brusc.
Medicul neurolog avertizează că frigul extrem și schimbările bruște de temperatură pot afecta circulația sângelui, crescând riscul de formare a cheagurilor și, implicit, riscul de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, este esențial să recunoaștem la timp semnele de avertizare și să intervenim prompt.
Ce este un accident vascular cerebral?
Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ. Ca urmare, celulele nervoase nu mai primesc oxigen și încep să moară în câteva minute.
Există două forme principale de AVC:
- Accidentul vascular cerebral ischemic, cauzat de un blocaj al unui vas de sânge (cel mai frecvent tip, reprezentând peste 80% din cazuri).
- Accidentul vascular cerebral hemoragic, cauzat de ruptura unui vas de sânge în creier, urmată de hemoragie intracraniană.
Indiferent de tip, accidentul vascular cerebral este o urgență medicală majoră, iar timpul de reacție face diferența între recuperare și dizabilitate permanentă.
De ce iarna crește riscul de accident vascular cerebral
Frigul intens determină constricția vaselor de sânge, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și a efortului inimii de a pompa sângele. În plus, în sezonul rece:
- sângele devine mai vâscos;
- activitatea fizică scade;
- deshidratarea este frecventă, deși mai puțin conștientizată;
- infecțiile respiratorii și stresul termic solicită suplimentar organismul.
Toate aceste condiții pot favoriza formarea cheagurilor, care pot bloca arterele ce alimentează creierul.
Astfel, iarna devine un sezon cu risc crescut pentru persoanele hipertensive, diabetice, sedentare sau fumătoare.
7 simptome ale accidentului vascular cerebral de iarnă pe care nu trebuie să le ignorați
Identificarea rapidă a semnelor unui AVC poate salva viața. Specialiștii recomandă regula FAST (Face – Arm – Speech – Time): observați fața, brațele, vorbirea și acționați imediat.
Iată cele mai importante simptome de avertizare:
1. Durere de cap bruscă și intensă
O durere de cap apărută din senin, diferită ca intensitate și localizare față de cele obișnuite, poate semnala un accident vascular. Nu o puneți pe seama stresului sau oboselii, mai ales dacă este însoțită de amețeli sau greață.
2. Dificultăți de vorbire și articulare
Persoana afectată poate vorbi neclar, incoerent sau nu își poate exprima corect gândurile. Acest simptom indică o afectare directă a centrilor de vorbire din creier.
3. Confuzie și dezorientare
Tulburările de concentrare, pierderea orientării în timp și spațiu sau dificultatea de a înțelege fraze simple sunt semnale că fluxul sangvin cerebral este compromis.
4. Pierderea coordonării și a echilibrului
Dacă mersul devine instabil sau apar dificultăți de mișcare, acestea pot semnala afectarea cerebelului – centrul care controlează echilibrul și coordonarea corpului.
5. Amețeli și senzație de vertij
Amețelile severe, mai ales cele apărute brusc, pot fi un simptom de ischemie cerebrală. Dacă sunt însoțite de greață sau pierderea echilibrului, trebuie solicitat ajutor medical imediat.
6. Vedere încețoșată sau dublă
Tulburările de vedere pot apărea la unul sau la ambii ochi. Acest simptom, combinat cu amețelile sau durerile de cap, indică o afectare a fluxului sangvin către creier.
7. Căderea feței sau slăbiciune bruscă într-o parte a corpului
Unul dintre cele mai evidente semne de AVC este asimetria feței: colțul gurii se lasă, un ochi pare „închis”, iar brațul de pe aceeași parte nu mai poate fi ridicat. Este un semnal de urgență care impune apelarea imediată la 112.
Cum putem preveni accidentul vascular cerebral în sezonul rece
Prevenția este esențială, mai ales pentru persoanele aflate în grupele de risc. Specialiștii recomandă următoarele măsuri:
- Mențineți o temperatură corporală constantă – îmbrăcați-vă adecvat, evitați expunerea prelungită la frig și încălziți treptat corpul după revenirea în casă.
- Monitorizați tensiunea arterială – hipertensiunea este principalul factor de risc pentru AVC.
- Hidratați-vă corespunzător, chiar dacă nu simțiți sete.
- Evitați fumatul și consumul excesiv de alcool, care afectează circulația.
- Faceți mișcare ușoară zilnic – chiar și 30 de minute de mers pot îmbunătăți fluxul sangvin și tonusul cardiovascular.
- Consumați alimente bogate în omega-3 și antioxidanți, care protejează vasele de sânge.
- Consultați medicul la orice semn neobișnuit – rapiditatea intervenției poate face diferența între viață și moarte.
