Carbohidrații sunt principala sursă de energie pentru creier, spun nutriționiștii.
Când reduci aportul de carbohidrați, primul lucru pe care îl observi este cât de repede pierzi din kilograme. Specialiștii spun că nu pierzi din grăsimea corpolară, ci apă.
Când consumul de carbohidrați este redus și chiar lipsește, apar numeroase probleme cu care te poți confrunta: respirația urât mirositoare, gură uscată, oboseală, slăbiciune, amețeală, insomnie, greață. Practic, te simți ca și cum ai avea gripă.
Tipul de carbohidrați pe care hotărești să nu-l consumi poate face o mare diferență. În funcţie de compoziţia şi impactul lor asupra glicemiei, carbohidraţii sunt clasificaţi ca fiind simpli (zaharuri simple sau glucide rafinate) şi carbohidraţi complecşi. Cele două tipuri de carbohidraţi afectează în mod diferit nivelul de zahăr din sânge (glicemia) şi au de asemenea impact diferit atât asupra senzaţiei de foame (prin declanşarea rapidă sau lentă a secreţiei de insulină din pancreas) cît şi a producerii şi stocării energiei în corp.
Carbohidraţii complecşi (sau glucidele ori zaharurile cu eliberare lentă) sunt cei buni pentru organism, deoarece au marea calitate de a se absorbi mult mai lent decât cei simpli şi furnizează corpului o energie constantă pe tot parcursul zilei, previn creşterile şi scăderile bruşte de glicemie şi oferă o senzaţie de saţietate îndelungată. Principalele surse sunt leguminoasele şi cerealele integrale.
Potrivit unui studiu publicat în 2014, carbohidrații simpli măresc nivelul de acid palmitoleic, ce crește riscul de boli de inimă și de diabet zaharat de tip 2. Potrivit Asociației Americane a Inimii, cei complecși scad colesterolul „rău“, reducând riscurile apariției bolilor de inimă, accidentului vascular cerebral, obezității și diabetului de tip 2.
Carbohidraţii simpli au fost cândva carbohidraţi complecşi, benefici pentru organism, însă „mâna omului” a înlăturat din aceștia fibrele alimentare, vitaminele şi mineralele şi astfel au rămas doar glucide sau zaharuri simple, „rele”, pe care corpul nostru le absorbe rapid şi care se depun foarte uşor sub formă de grăsime, determină creşteri şi scăderi bruşte ale glicemiei ( a zahărului din sânge), influenţând astfel într-un mod negativ apetitul (adică pot creşte senzaţia de foame). Principalele surse sunt zahărul rafinat (şi tot ce îl conţine în cantităţi mari) şi făina albă – adică alimentele procesate, produsele de patiserie, cofetărie, gemurile, dulceţurile, siropurile, băuturile carbogazoase, etc.
