Din cuprinsul articolului
Diabetul este o afecțiune cronică ce afectează milioane de oameni din întreaga lume, iar controlul glicemiei este esențial pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Metforminul, unul dintre cele mai prescrise medicamente antidiabetice pentru pacienții cu diabet de tip 2, este apreciat de decenii pentru eficiența sa în reglarea nivelului de zahăr din sânge. În ultimii ani, însă, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și către posibila sa interacțiune cu diferite tipuri de cancer.
Studiile sugerează că metforminul ar putea influența evoluția unor cancere precum cel de colon, ficat sau sân. Deși rezultatele par promițătoare la prima vedere, specialiștii subliniază că metforminul nu este un tratament împotriva cancerului și nu are același efect pentru toți pacienții. O mai bună înțelegere a relației dintre acest medicament și biologia cancerului oferă, însă, perspective importante pentru cercetările viitoare.
Rolul metforminului în diabet și interesul tot mai mare al cercetătorilor
Potrivit unui studiu publicat în PubMed Central, metforminul acționează în principal prin creșterea sensibilității organismului la insulină și prin reducerea producției de glucoză la nivel hepatic. Datorită siguranței și eficienței sale, acesta este considerat tratamentul de primă linie în diabetul de tip 2 de mai bine de câteva decenii.
Dincolo de rolul său cunoscut în controlul glicemiei, cercetătorii analizează și alte efecte biologice ale metforminului. Studii de laborator și observații clinice sugerează că acesta ar putea avea un rol în reducerea riscului de cancer sau în încetinirea evoluției anumitor tumori, posibil ca adjuvant în terapiile oncologice.
Legătura dintre diabet și cancer, tot mai clară
Persoanele cu diabet de tip 2 prezintă un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, printre care se numără cancerul hepatic, pancreatic, colorectal și cel mamar. Această asociere este pusă pe seama rezistenței la insulină, inflamației cronice și obezității, factori frecvent întâlniți la pacienții cu diabet.
Prin îmbunătățirea sensibilității celulelor la insulină și prin scăderea nivelului de insulină din sânge, metforminul ar putea reduce semnalele care favorizează creșterea celulară necontrolată. Astfel, cercetările evidențiază legătura strânsă dintre diabet și cancer și modul în care tratamentele dintr-un domeniu pot influența evoluția celuilalt.
Cum ar putea metforminul să influențeze celulele canceroase
Cercetările recente indică mai multe mecanisme prin care metforminul ar putea afecta biologia cancerului. Acesta poate modifica metabolismul celular, reduce inflamația și îmbunătăți controlul insulinei, factori care pot contribui la încetinirea creșterii tumorale.
De asemenea, metforminul este studiat pentru capacitatea sa de a inhiba anumite căi de semnalizare implicate în dezvoltarea tumorilor, de a activa mecanismele care reglează metabolismul celular și de a induce un stres metabolic asupra celulelor canceroase, făcându-le mai vulnerabile. Toate aceste procese sugerează un potențial dublu: influențarea indirectă a cancerului prin controlul glicemiei și o posibilă acțiune directă asupra celulelor tumorale.
Ce spun studiile recente și ce precauții sunt necesare
Un studiu multicentric publicat în 2025 a arătat că pacienții cu diabet tratați pe termen lung cu metformin au prezentat o scădere semnificativă a incidenței cancerului colorectal și hepatic, comparativ cu cei care au utilizat alte medicamente antidiabetice. Totuși, aceste rezultate indică o asociere și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.
Pentru a clarifica potențialul real al metforminului în oncologie, sunt în desfășurare studii clinice care analizează utilizarea sa ca tratament adjuvant la pacienții cu risc crescut. Specialiștii avertizează că metforminul nu trebuie administrat fără recomandare medicală în scopul prevenirii cancerului, deoarece poate avea efecte adverse, precum greață, diaree și, în cazuri rare, acidoză lactică.
Experții subliniază că prevenirea complicațiilor diabetului și reducerea riscului de cancer depind în primul rând de adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, somn adecvat și controale medicale periodice.
