Din cuprinsul articolului
Un proiect de lege aflat în transparență decizională schimbă din temelii modul în care se pensionează polițiștii, militarii și personalul din serviciile de informații. Documentul, susținut la nivel de coaliție la final de martie 2026, propune creșterea treptată a vârstei de pensionare și modificarea formulei de calcul a pensiilor de serviciu.
Pentru multe categorii, diferența este majoră. De la ieșirea din activitate la 47–52 de ani, sistemul ar urma să ajungă, în timp, la o vârstă apropiată de 65 de ani.
Ce se schimbă concret în noul proiect de lege
Proiectul prevede mai multe modificări care vizează atât condițiile de pensionare, cât și cuantumul pensiei:
-
creșterea vârstei de pensionare, etapizat, până în jurul a 65 de ani
-
majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani
-
schimbarea modului de calcul al pensiei
-
introducerea unui plafon maxim
Noua formulă propusă înlocuiește sistemul actual, bazat pe ultima indemnizație, cu unul calculat din media veniturilor pe ultimii cinci ani.
Astfel:
-
procentul de calcul scade de la aproximativ 80% la 55%
-
se introduce un plafon de maximum 70%
Schimbările nu se aplică brusc. Proiectul include o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani.
De ce se dorește această reformă
Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România privind sustenabilitatea sistemului de pensii.
Datele publice arată că pensiile de serviciu din domeniul apărării și ordinii publice sunt calculate diferit față de cele din sistemul public, ceea ce a generat dezbateri constante în ultimii ani.
Comisia Europeană a recomandat în mod repetat României să coreleze mai bine vârsta de pensionare și formula de calcul cu principiile contributivității, în rapoartele din cadrul Semestrului European.
Ce se întâmplă cu categoriile expuse la risc
Proiectul introduce și excepții.
Anumite funcții care implică efort fizic intens sau intervenții operative directe ar urma să beneficieze de condiții diferite. Printre acestea:
-
parașutiști
-
jandarmi din structuri de intervenție
-
alte categorii operative
Pentru aceste grupuri, vârsta de pensionare nu ar urma să crească în același ritm.
Reacția sindicatelor: „Realitatea din teren nu apare în lege”
Anunțul a stârnit reacții dure din partea sindicatelor din poliție și armată.
Reprezentanții acestora susțin că proiectul ignoră specificul meseriilor și uzura profesională acumulată în timp. În ultimele săptămâni de dezbateri, un caz a atras atenția publică: decesul unui comisar-șef în vârstă de 52 de ani, survenit la locul de muncă.
Sindicatele au folosit acest exemplu pentru a ilustra presiunea acumulată în sistem și riscurile asociate prelungirii activității.
O statistică care schimbă perspectiva
Una dintre cele mai invocate date în această dezbatere se referă la speranța de viață după pensionare.
Potrivit informațiilor citate în spațiul public de organizații profesionale, militarii din structuri operative ar avea, în medie, aproximativ 12,8 ani de viață după retragerea din activitate.
Această cifră este contestată de unele surse oficiale, însă este frecvent utilizată în argumentele sindicale pentru a sublinia impactul profesiei asupra sănătății.
Cum se schimbă calculul pensiei
Una dintre cele mai sensibile modificări este legată de formula de calcul.
Sistemul actual:
-
raportare la ultima indemnizație
-
procent ridicat (în jur de 80%)
Sistemul propus:
-
raportare la media veniturilor din ultimii cinci ani
-
procent de bază mai mic (55%)
-
plafon de 70%
Această schimbare reduce diferențele dintre pensiile de serviciu și cele bazate pe contributivitate.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a subliniat în proiectele recente că obiectivul este crearea unui sistem mai echilibrat și predictibil pe termen lung.
De ce vârsta de pensionare devine un subiect sensibil
Profesiile din structurile de ordine publică și apărare implică:
-
program imprevizibil
-
expunere la stres
-
risc fizic
-
responsabilitate ridicată
Aceste condiții au justificat, istoric, o vârstă mai mică de pensionare.
Pe de altă parte, tendința europeană merge în direcția creșterii vârstei de retragere, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii asupra bugetelor publice.
Eurostat arată că majoritatea statelor membre au deja vârste de pensionare apropiate de 65 de ani sau în creștere.
Ce urmează
Proiectul se află în prezent în dezbatere publică. După această etapă, urmează:
-
avizele ministerelor implicate
-
adoptarea în Guvern
-
votul în Parlament
Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va produce efecte treptate, pe parcursul următorilor ani.
Ce înseamnă pentru cei aflați acum în sistem
Pentru angajații activi, impactul depinde de momentul intrării în sistem și de perioada de tranziție.
Cei aflați aproape de pensionare ar putea fi afectați mai puțin, în timp ce generațiile mai tinere vor resimți pe deplin noile reguli.
Ce merită reținut
Reforma propusă schimbă trei lucruri importante: vârsta de pensionare, vechimea necesară și modul de calcul al pensiei.
Pentru unii, înseamnă o corecție a sistemului. Pentru alții, o presiune suplimentară într-o profesie deja solicitantă.
Dezbaterile sunt abia la început, iar forma finală a legii va depinde de negocierile din perioada următoare.
