Din cuprinsul articolului
Demența reprezintă un ansamblu de simptome asociate cu degradarea progresivă a funcțiilor cerebrale, odată cu înaintarea în vârstă. Deși pierderile de memorie sunt cele mai cunoscute semne, specialiștii atrag atenția că există și simptome mai subtile, care pot apărea în special pe timpul nopții și care nu trebuie ignorate.
Identificarea timpurie a acestor semnale este esențială pentru stabilirea unui diagnostic precoce și pentru încetinirea evoluției bolii.
Ce este demența și cum apare
La nivel global, milioane de persoane sunt afectate de demență, cea mai frecventă formă fiind boala Alzheimer, care reprezintă aproximativ 80% din cazuri. Aceasta afectează în special persoanele de peste 65 de ani și apare mai des la femei, în principal din cauza speranței de viață mai ridicate.
Demența nu este doar o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, ci rezultatul unor procese complexe la nivelul creierului. În multe cazuri, apare din cauza acumulării unor proteine care formează plăci și afectează neuronii, blocând transmiterea informațiilor.
Există și forme de demență de cauză vasculară, atunci când vasele de sânge care irigă creierul sunt afectate, fie din cauza hipertensiunii, a colesterolului crescut sau a unor accidente vasculare minore, care pot trece neobservate.
De ce este greu de depistat la început
Primele semne ale demenței pot fi dificil de recunoscut, atât de către pacienți, cât și de familie sau chiar de medici. Simptomele diferă de la o persoană la alta și depind de zonele afectate ale creierului.
În stadiile incipiente, pot apărea schimbări de comportament, lipsă de motivație sau dificultăți în exprimare. De multe ori, aceste manifestări sunt puse pe seama oboselii sau stresului, ceea ce întârzie diagnosticul, în timp ce boala evoluează.
Cele două semne de alarmă care apar noaptea
Specialiștii, inclusiv cei din cadrul organizațiilor dedicate bolii Alzheimer, atrag atenția asupra a două simptome nocturne care pot indica debutul demenței, mai ales dacă apar frecvent.
Primul este rătăcirea nocturnă. „Persoana se ridică și se plimbă prin casă, uneori în mod repetat. Poate părea că caută pe cineva sau ceva, sau chiar încearcă să părăsească locuința. Această agitație este adesea un semn de dezorientare spațio-temporală”, explică specialiștii, potrivit sursei.
Al doilea semn este inversarea ritmului zi-noapte. „Ceasul biologic intern se dereglează. Persoana are dificultăți în a adormi sau se trezește în mijlocul nopții fără a mai putea adormi. În schimb, tinde să doarmă tot mai mult pe parcursul zilei, ceea ce agravează confuzia nocturnă”.
Ce trebuie să faci dacă observi aceste simptome
Dacă astfel de comportamente apar la o persoană apropiată, este important să fie consultat un medic. Un specialist poate recomanda teste cognitive simple și poate exclude alte cauze posibile, precum carențele de vitamine, infecțiile sau efectele secundare ale unor medicamente.
Pe lângă evaluarea medicală, anumite schimbări în stilul de viață pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Stabilirea unei rutine zilnice, în special înainte de culcare, poate contribui la reglarea ceasului biologic.
Activitățile simple, precum consumul unei băuturi calde fără cofeină, igiena personală sau ascultarea unei muzici liniștitoare înainte de somn, pot avea un efect benefic.
Obiceiuri care pot îmbunătăți somnul
Expunerea la lumină naturală în timpul zilei, mai ales dimineața, ajută la reglarea ritmului circadian și poate facilita somnul pe timpul nopții. De asemenea, reducerea luminii seara poate favoriza instalarea stării de somn.
Este recomandată evitarea stimulentelor precum cafeaua, alcoolul sau tutunul, care pot afecta calitatea somnului și pot accentua simptomele.
Recunoașterea acestor semne și intervenția timpurie pot face diferența în gestionarea demenței și în menținerea unei calități mai bune a vieții pentru persoanele afectate.
