Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cele mai frecvente probleme medicale întâlnite la adulți, dar și una dintre cele mai ignorate.
Ibuprofenul, un antiinflamator folosit frecvent pentru dureri de cap, febră sau dureri musculare, poate declanșa pusee de hipertensiune greu de gestionat, mai ales la persoanele deja diagnosticate cu hipertensiune. La fel se întâmplă și în cazul banalelor picături de nas, potrivit medicilor citați de Știrile PROTV.
„La pacienții hipertensivi, aceste medicamente pot duce la pusee care nu mai pot fi controlate ușor cu tratamentul uzual”, avertizează dr. Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog.
Ce se întâmplă în organism
Ibuprofenul acționează asupra inflamației, dar în același timp influențează negativ presiunea sângelui prin retenția de sodiu și apă, ceea ce duce la o creștere a volumului de sânge circulant. Rezultatul? Vasele sunt supuse unui efort suplimentar, iar tensiunea urcă.
Efectul nu se oprește imediat după întreruperea administrării. În unele cazuri, tensiunea rămâne ridicată chiar și după câteva zile.
Picăturile de nas conțin, de regulă, substanțe vasoconstrictoare. Ele acționează local, dar se absorb ușor în sânge. Odată ajunse în circulație, strâng vasele și creează un efect sistemic, crescând tensiunea.
„Foarte multe din picăturile de nas cresc tensiunea, pentru că se absorb în vase și ajung în sistemul circulator”, explică dr. Răileanu.
Când e tensiunea prea mare
Conform ghidurilor actuale, o valoare normală a tensiunii arteriale este sub 120/70 mmHg. O tensiune de 140/90 mmHg sau mai mare se consideră crescută.
Acasă, dacă tensiunea este constant în jur de 130/90 timp de câteva zile, vorbim deja despre hipertensiune arterială. În aceste situații, medicația devine necesară, dar nu este întotdeauna suficientă.
Ce poți face fără medicamente
Medicii atrag atenția că anumite obiceiuri zilnice au un impact clar asupra valorilor tensionale. Un program de activitate fizică moderată, dar constantă, poate reduce tensiunea în mod natural.
După o lună de mișcare regulată, încep să se formeze vase noi, mai mici, care preiau din presiunea exercitată asupra arterelor mari. Acest proces scade rezistența vasculară periferică, iar tensiunea începe să coboare fără niciun medicament nou.
„Din vasele principale încep să se dezvolte arteriole, vase mici de sânge, care trec în paralel și redistribuie presiunea. Prin acest mecanism, tensiunea scade”, explică dr. Răileanu.
Activitatea fizică acționează și asupra sistemului nervos, care eliberează atât adrenalină, cât și substanțe vasodilatatoare. Tot în procesul de reglare sunt implicați și rinichii, prin echilibrul dintre sodiu și potasiu.
Greutatea, un factor ignorat
O scădere de 10% din greutatea corporală aduce automat și o scădere a tensiunii. Explicația este simplă: țesutul adipos eliberează substanțe care favorizează constricția vaselor. Cu cât ai mai multe celule adipoase, cu atât presiunea în artere va fi mai mare.
„Celulele grase secretă substanțe care strâng vasele. Dacă greutatea scade, și tensiunea scade”, precizează cardiologii.
Ce recomandă medicii
-
Evită automedicația cu antiinflamatoare, în special dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune
-
Spune-i medicului tău curent valorile tensiunii, chiar dacă vizita nu are legătură cu inima
-
Nu folosi picături de nas fără să verifici compoziția – multe cresc tensiunea
-
Începe un program de mișcare zilnică, chiar și 30 de minute de mers alert pot avea efect
-
Monitorizează tensiunea acasă, dimineața și seara, timp de câteva zile consecutive
Consecințele unei tensiuni necontrolate
Hipertensiunea netratată sau prost gestionată poate declanșa complicații majore, fără simptome clare înainte. Cel mai grav eveniment este accidentul vascular cerebral. Alte complicații frecvente includ infarctul miocardic, insuficiența renală sau hipertrofia ventriculară stângă – o îngroșare a pereților inimii care afectează funcționarea acesteia.
„Dacă eu am o rezistență mare în artere, peretele se îngroașă. Cantitatea de sânge se redistribuie spre ficat și splină, pentru a reduce din efortul inimii”, explică dr. Carnem Cristescu, medic primar medicină internă.
