Din cuprinsul articolului
Un somnifer banal sau o pastilă împotriva alergiilor par soluții inofensive, folosite de milioane de oameni în fiecare zi. Însă cercetările recente sugerează că unele dintre aceste medicamente, vândute fără rețetă, pot afecta pe termen lung sănătatea creierului, în special la persoanele în vârstă.
Ingredientul principal vizat este doxilamina succinat, o substanță cu efect sedativ regăsită în produse pentru insomnie (precum Unisom) și în antihistaminice de primă generație, cum sunt difenhidramina (Benadryl) și hidroxizina (Atarax, Vistaril). Aceste medicamente fac parte din categoria anticolinergicelor – substanțe care blochează acetilcolina, un neurotransmițător esențial pentru funcțiile cognitive: memorie, atenție și învățare.
Efecte neurologice observate la utilizarea frecventă
Mai mulți specialiști avertizează că folosirea regulată a acestor medicamente poate fi asociată cu declin cognitiv accelerat și chiar cu un risc crescut de demență.
„Administrarea frecventă a doxilaminei sau a altor anticolinergice poate întrerupe comunicarea între celulele nervoase. În timp, acest lucru se traduce prin modificări structurale în creier și afectarea memoriei”, a explicat pentru Healthline dr. Chris Allen, neurolog și specialist în tulburări de somn.
Un studiu amplu publicat în JAMA Internal Medicine încă din 2015 a arătat că persoanele care au utilizat regulat medicamente cu efect anticolinergic, inclusiv somnifere OTC și antihistaminice, au prezentat o creștere semnificativă a riscului de Alzheimer. Riscul era proporțional cu doza totală acumulată în timp, chiar și în cazul produselor administrate fără rețetă.
Seniorii, categoria cea mai vulnerabilă
Efectele acestor medicamente sunt mai pronunțate în rândul vârstnicilor, al căror sistem nervos devine mai sensibil la modificările neurochimice. „Rezervele cognitive scad odată cu vârsta, iar organismul elimină mai lent medicamentele. Acest lucru crește riscul ca ele să se acumuleze în organism și să afecteze creierul”, explică dr. Sanjay Kamboj, imunolog la LCMC Health, citat de The Washington Post.
În plus, mulți pacienți vârstnici urmează tratamente pentru alte afecțiuni cronice, iar combinația mai multor medicamente cu efect anticolinergic poate amplifica impactul asupra memoriei, concentrării și coordonării.
Când utilizarea este considerată sigură
Medicii subliniază că ocazional, aceste medicamente nu reprezintă un pericol. În doze mici și pentru perioade scurte — de exemplu, în cazul unei insomnii cauzate de stres sau al unei reacții alergice de scurtă durată — riscul este minim.
Doxilamina, de exemplu, este uneori recomandată în combinație cu vitamina B6 pentru a reduce greața în sarcină, fiind considerată sigură în acest context. Problema apare când pastilele devin o rutină zilnică.
Ce alternative există pentru somn și alergii
Pentru insomnie, medicii recomandă intervenții non-farmacologice înaintea oricărui somnifer:
-
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) – metoda considerată standard de aur, cu eficiență dovedită clinic.
-
Reguli simple de igienă a somnului: program constant de culcare, limitarea expunerii la ecrane seara, un dormitor răcoros și liniștit, evitarea cofeinei și a meselor copioase înainte de culcare.
-
Suplimente naturale (melatonină, magneziu, teanină), dar numai la recomandarea medicului.
Pentru alergii, soluțiile moderne oferă aceeași eficiență, dar fără efectele secundare asupra creierului.
Antihistaminicele de a doua generație — precum loratadina (Claritin), cetirizina (Zyrtec) și fexofenadina (Allegra) — nu traversează ușor bariera hematoencefalică, reducând astfel riscul de somnolență sau tulburări cognitive.
În plus, sprayurile nazale cu corticosteroizi sau imunoterapia pot fi opțiuni sigure și eficiente pentru persoanele cu alergii persistente.
Ce spun specialiștii români
Și medicii din România atrag atenția asupra automedicației. Potrivit Societății Române de Farmacologie, în 2024, aproape 40% dintre adulți au declarat că folosesc regulat medicamente pentru somn sau alergii fără prescripție medicală, uneori luni la rând.
„Pastilele care par inofensive pot afecta semnificativ calitatea vieții, mai ales dacă sunt luate cronic. Orice tratament care influențează sistemul nervos central trebuie monitorizat”, a precizat un reprezentant al instituției.
Ministerul Sănătății a inclus, de altfel, în planul național de sănătate pentru vârstnici o campanie de informare privind utilizarea responsabilă a medicamentelor OTC, cu accent pe riscurile cognitive asociate anticolinergicelor.
Prudență, nu panică
Experții subliniază că nu este cazul ca persoanele care au luat ocazional astfel de medicamente să se alarmeze. Efectele nocive apar doar la utilizare repetată și pe termen lung. Totuși, în special pentru cei peste 65 de ani, orice tratament care conține doxilamină, difenhidramină sau hidroxizină ar trebui discutat în prealabil cu medicul de familie sau farmacistul.
Atenția acordată etichetelor și evitarea automedicației sunt esențiale. O pastilă care promite somn rapid sau o alergie ușor trecută cu vederea pot avea, în timp, un cost greu de observat: îmbătrânirea prematură a creierului.
