Din cuprinsul articolului
Pensiile vor rămâne înghețate în 2026, în contextul unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că nu există spațiu fiscal pentru majorări, iar analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o eventuală indexare ar putea deveni realistă abia din 2028, dacă vor fi îndeplinite condiții stricte legate de reforme și creșterea numărului de contribuabili.
De ce nu pot fi majorate pensiile în 2026
Într-un climat economic marcat de inflație persistentă și dezechilibre bugetare, autoritățile exclud orice creștere a pensiilor anul viitor. Ministrul Finanțelor a declarat că discuțiile privind o eventuală dezghețare sunt, în acest moment, premature.
Oficialul a explicat că prioritatea Guvernului este reducerea deficitului bugetar, iar orice majorare trebuie să aibă la bază o execuție bugetară solidă și o evoluție economică stabilă.
„Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”, a afirmat ministrul.
Acesta a subliniat că, în lipsa înghețării cheltuielilor, ținta de deficit pentru 2026 nu ar putea fi atinsă.
„Fără această înghețare nu reușim să ne atingem ținta de deficit în 2026”, a mai declarat Nazare, arătând că după „creșteri succesive, ani la rând, nesustenabile”, bugetul actual nu permite dezghețarea fondurilor pentru pensii.
Adrian Negrescu: 2028, primul orizont realist pentru indexare
Analistul economic Adrian Negrescu susține că, în actualele condiții, statul român depinde masiv de împrumuturi pentru a acoperi plata pensiilor și a salariilor, ceea ce face imposibilă o majorare pe termen scurt.
„Atâta timp cât Guvernul se împrumută masiv pentru a plăti pensiile și salariile, e lesne de înțeles că o majorare a acestora poate interveni, probabil din 2028, plecând de la două condiții esențiale – în cazul pensiilor să crească numărul angajaților (contribuabilii la bugetul de pensii) iar în privința salariilor din sectorul bugetar să avem o reformă reală a aparatului public care sa genereze fondurile necesare”, a scris acesta pe contul său de socializare.
Economistul consideră că nici anul 2027 nu aduce perspective semnificativ mai bune, în lipsa unor reforme structurale consistente în zona cheltuielilor publice.
„Noi abia reușim să acoperim cheltuielile statului prin împrumuturi în primul rând, pentru că economia suferă”, a declarat Negrescu la Antena 3.
El a adăugat că actuala traiectorie bugetară ar putea continua și anul viitor.
„Eu cred că pe această traiectorie trebuie să mergem probabil și în 2027, nu văd nici anul viitor de unde să luăm bani pentru a crește salariile fără această reformă absolut esențială pe care trebuie să o punem în practică în cheltuirea banilor publici”, a precizat economistul.
Ajutoare punctuale versus reformă structurală
Referindu-se la sprijinul acordat pensionarilor vulnerabili și la indexarea prevăzută de lege, Adrian Negrescu a subliniat că ajutoarele punctuale sunt binevenite, dar nu pot substitui o reformă profundă a sistemului.
„Ca să-l citesc pe fostul președinte, se dă, nu se ia. Deci, din această perspectivă, orice ajutor, mai ales pentru persoanele defavorizate, este salutar. Să-i ajuți pe oamenii ăștia, mai ales de sărbători, este absolut esențial. În coalițiile în care puterea lor de cumpărare s-a probușit în ultimii ani.
Da, era mai sănătos să reușești să le crești pensiile, să le indexezi conform legii curate a inflației plus jumătate din salariul mediu brut. Dar dacă n-ai acești bani și ministrul Nanzare spune corect. Noi nu avem bani pentru creșteri de pensii și salarii în momentul de față”, a afirmat acesta.
Potrivit analistului, problema de fond este una structurală și ține de numărul redus de contribuabili la bugetul de pensii.
„Pentru pensii, da, e o discuție care trebuie portată. Cum facem să aducem mai mulți angajați în economie? Să creem mai multe locuri de mâncă? Pentru că de acolo ar trebui să vină banii de pensii nu din împrumuturi”, a explicat Negrescu.
Fondurile europene și reformele din PNRR
În ceea ce privește fondurile europene și implementarea reformelor asumate prin PNRR, economistul a atras atenția asupra întârzierilor și a blocajelor administrative care afectează absorbția banilor.
„Cum facem noi totul pe ultima sută de metri, în ultima noapte, în ultimul moment, să încercăm să obținem niște bani europeni”, a spus acesta.
Totuși, Adrian Negrescu consideră că România ar putea obține fondurile restante dacă va merge la Bruxelles cu un plan credibil și argumente solide.
„Probabil cu o negociere bună, cu argumente pe masă, s-ar putea să primim banii aia”, a adăugat Negrescu.
În concluzie, analistul a criticat ritmul lent al reformelor și nivelul ridicat al birocrației, subliniind că multe dintre angajamentele asumate prin PNRR nu au fost implementate corespunzător.
„N-am putut să facem decât puține lucruri din ea, pentru că a fost construită greșit, fără să plece de la niște realități administrative, economice, fără să ia în calcul birocrația uriașă din România, care, din păcate, ne guvernează viața”.
Sursa: Capital
