Din cuprinsul articolului
Mulți oameni se liniștesc atunci când un control medical arată valori normale ale tensiunii arteriale. Totuși, cardiologii spun că o singură măsurătoare nu reflectă întotdeauna ceea ce se întâmplă în organism pe parcursul întregii zile. În unele cazuri, tensiunea poate crește semnificativ în viața de zi cu zi, chiar dacă în cabinetul medical pare perfect normală.
Această situație poartă numele de hipertensiune mascată, o formă mai puțin cunoscută de hipertensiune care poate rămâne nedetectată ani întregi. Specialiștii atrag atenția că simptome aparent banale, precum durerile de cap frecvente, pot reprezenta un semnal că tensiunea arterială fluctuează mai mult decât ar trebui.
Ce este hipertensiunea mascată
Hipertensiunea mascată este, în esență, opusul fenomenului numit „hipertensiune de halat alb”. În acel caz, tensiunea crește temporar în cabinetul medicului din cauza stresului sau anxietății.
În hipertensiunea mascată se întâmplă exact invers. Valorile pot părea normale la consultație, dar cresc în timpul activităților cotidiene.
Dr. Geetesh Govil, cardiolog la Manipal Hospital din Ghaziabad, explică faptul că mulți pacienți cred că sunt complet în siguranță dacă rezultatul unei analize este bun, însă realitatea poate fi diferită.
„Unii oameni au valori normale ale tensiunii la controlul medical, dar prezintă simptome care indică fluctuații ale tensiunii în timpul zilei. Una dintre cele mai frecvente manifestări ignorate este durerea de cap fără o cauză clară”, explică specialistul.
De ce pot apărea dureri de cap chiar dacă tensiunea pare normală
Tensiunea arterială nu este o valoare constantă. Ea se modifică de-a lungul zilei în funcție de mai mulți factori:
-
stresul
-
activitatea fizică
-
alimentația
-
somnul
-
emoțiile
-
consumul de cafeină sau alcool
Când tensiunea crește brusc, presiunea asupra vaselor de sânge din creier se modifică. Acest lucru poate declanșa dureri de cap.
În cazul hipertensiunii mascate, aceste creșteri pot apărea noaptea, în perioade de stres sau după mese bogate în sare.
Cercetările susținute de National Institutes of Health arată că variabilitatea tensiunii arteriale poate crește riscul cardiovascular chiar și atunci când media valorilor rămâne în limite normale.
Cu alte cuvinte, nu doar nivelul tensiunii contează, ci și modul în care acesta fluctuează.
Semne care pot indica fluctuații ale tensiunii
Hipertensiunea este adesea numită „boala tăcută”, deoarece în multe cazuri nu produce simptome evidente. Totuși, organismul poate transmite unele semnale subtile.
Printre simptomele care pot apărea în hipertensiunea mascată se numără:
Durere de cap dimineața
Durerea poate fi mai intensă în partea din spate a capului și apare imediat după trezire.
Vedere încețoșată
Fluctuațiile tensiunii pot afecta vasele fine ale ochilor, provocând episoade scurte de vedere neclară.
Respirație dificilă la eforturi mici
Dacă urcatul scărilor sau mersul rapid provoacă lipsă de aer, poate fi un semn că inima este supusă unui efort mai mare.
Oboseală neobișnuită
Starea de epuizare persistentă, chiar și după un somn normal, poate apărea atunci când sistemul cardiovascular este suprasolicitat.
Aceste simptome nu confirmă automat hipertensiunea, dar repetarea lor ar trebui să ducă la o evaluare medicală.
De ce o singură măsurătoare nu este suficientă
Tensiunea arterială se modifică frecvent. În câteva ore, valorile pot crește sau scădea semnificativ.
O măsurătoare realizată în cabinet surprinde doar câteva secunde din acest proces.
Din acest motiv, cardiologii recomandă adesea monitorizarea tensiunii la domiciliu sau efectuarea unui test numit monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale.
Acest test presupune purtarea unui dispozitiv care înregistrează tensiunea la intervale regulate timp de 24 de ore. Metoda permite medicilor să observe valorile din timpul zilei și ale nopții și să identifice eventualele creșteri ascunse.
Ce se poate întâmpla dacă hipertensiunea mascată nu este descoperită
Fluctuațiile frecvente ale tensiunii pot produce efecte asupra organismului chiar dacă nu sunt detectate imediat.
În timp, ele pot duce la:
-
rigidizarea arterelor
-
îngroșarea mușchiului inimii
-
afectarea vaselor din creier
-
deteriorarea rinichilor
-
probleme de vedere
Aceste modificări cresc riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Obiceiuri care ajută la menținerea tensiunii în limite normale
Medicii spun că prevenția rămâne cea mai eficientă strategie pentru protejarea inimii.
Câteva măsuri pot contribui la stabilizarea tensiunii arteriale:
-
activitate fizică regulată
-
reducerea consumului de sare
-
menținerea unei greutăți sănătoase
-
limitarea alcoolului
-
gestionarea stresului
-
somn suficient
Monitorizarea tensiunii acasă, chiar și o dată sau de două ori pe săptămână, poate ajuta la identificarea timpurie a unor valori anormale.
Un mesaj important al cardiologilor
Specialiștii spun că durerile de cap repetate sau stările de oboseală inexplicabilă nu ar trebui ignorate.
Tensiunea arterială nu este doar un număr măsurat ocazional la controlul medical, ci un indicator care reflectă permanent modul în care inima și vasele de sânge răspund la viața de zi cu zi.
Observarea acestor semnale și monitorizarea regulată pot face diferența între prevenție și apariția unor complicații cardiovasculare.
