Din cuprinsul articolului
Date șocante dintr-un raport recent despre sănătatea românilor: consumul mare de alcool, fumatul, alimentația nesănătoasă și lipsa de sport ne plasează în topul celor mai bolnavi europeni și explică o treime din decesele în România.
Recent, un raport publicat de OECD arată că România se află printre cele mai slabe țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește starea de sănătate a populației.
Principalii vinovați sunt obiceiurile nesănătoase -fumatul, consumul ridicat de alcool, alimentația proastă și lipsa activității fizice- care contribuie significativ la mortalitatea generală și la bolile cronice.
Factorii comportamentali și mortalitatea
Potrivit raportului, o proporție semnificativă a deceselor din România poate fi atribuită stilului de viață. Practic, aproximativ o treime din totalul deceselor sunt asociate cu factori comportamentali precum fumatul, dietă nesănătoasă și consumul de alcool.
Conform estimărilor, aproximativ 29% din totalul deceselor din România în 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută.
În plus, studiile mai largi privind sănătatea în UE arată că și la nivel european, boala cardiovasculară, cancerul și alte afecțiuni legate de stilul de viață sunt principalii factori de deces, mulți dintre ei fiind prevenibili cu o alimentație sănătoasă și reducerea riscurilor precum fumatul și alcoolul.
Poluarea aerului, sub formă de ozon și expunerea la particule fine (PM2,5), a fost asociată cu 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.
1. Fumatul și alte obiceiuri nocive
În România, fumatul rămâne o problemă majoră. Unul din cinci adulți fuma în mod regulat în 2019, iar obiceiul este prezent și în rândul adolescenților, peste media UE în unele segmente de vârstă.
Există un decalaj mare între sexe: bărbații sunt de aproape patru ori mai predispuși să fumeze decât femeile (31% față de 8%). Fumatul în rândul adolescenților este, de asemenea, ridicat, 23% dintre tinerii de 15 ani declarând că au fumat țigări obișnuite în ultima lună din 2022 – cu mult peste media UE (17%).
De asemenea, utilizarea țigărilor electronice în rândul tinerilor a crescut proporțional cu media europeană. 26% dintre tinerii de 15 ani au declarat că au vapat cel puțin o dată în ultima lună din 2022, depășind media UE (21%). România a luat măsuri majore pentru a reduce fumatul în ultimul deceniu, inclusiv interzicerea fumatului în spațiile închise și interzicerea publicității la tutun și țigări electronice.
2. Alcoolul: un consum peste medie
Raportul mai arată că România înregistrează un consum de alcool semnificativ ridicat în UE, situându-se printre țările cu cel mai mare consum per adult.
Țara noastră a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o rată de aproape 30%.
Studiile internaționale confirmă că nu există un nivel de consum de alcool considerat “sigur” pentru sănătate, iar alcoolul este un factor major în bolile cronice și mortalitatea prevenibilă.
3. Dieta și lipsa sportului
Alimentația joacă, de asemenea, un rol crucial. Dietele bogate în zahăr, sare și alimente ultraprocesate, combinate cu un consum scăzut de fructe și legume, contribuie la riscul crescut de boli metabolice și cardiovasculare, afecțiuni care rămân printre principalele cauze de deces în România și Europa.
În ceea ce privește consumul de alimente ultraprocesate, unul din zece adulți români este obez, iar supraponderalitatea în copilărie este printre cele mai ridicate din UE.
Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (comparativ cu o medie a UE de aproximativ 60%), iar o proporție similară (37%) au raportat că mănâncă legume zilnic, comparativ cu o medie a UE de 60%.
Doar aproximativ unul din cinci adulți a desfășurat activități fizice de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022 – a patra cea mai mică cifră dintre țările UE.
În ciuda acestor tipare de risc, rata obezității la adulți din România (pe baza înălțimii și greutății autodeclarate) a fost a doua cea mai mică din UE în 2022, conform sondajului EU-SILC: doar 10% dintre adulți erau obezi, comparativ cu media UE de 14%.
Schimbări necesare pentru o viață mai sănătoasă
Datele recente trag un semnal de alarmă: fără schimbări profunde în stilul de viață – mai multă mișcare, o dietă mai echilibrată, reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat -, România riscă să rămână printre țările cu cele mai scăzute rate de sănătate și speranță de viață din UE.
