Din cuprinsul articolului
Trei copii au murit, peste 120 au fost sau încă sunt în spitale. De ce? Din cauza unui lanț al deșertăciunilor, a unei încrengături birocratice și, în unele cazuri, dintr-o mare nepăsare. Cam așa s-ar putea rezuma modul în care cei îndreptățiți să acționeze în cazul focarului de E.coli și-au făcut treaba.
Dana Lascu
Escherichia coli e cauza. Măcar atât am înțeles. Cum a ajuns o tulpină virulentă a acestei bacterii în atâția copii, este, însă, și acum un mister. Au mâncat și au băut ce mâncăm și bem și noi, toți ceilalți. Dar, haideți să rezumăm ce s-a întâmplat. Pe 29 martie, data apariției acestui număr al revistei Doctorul zilei, se împlinesc fix două luni de când primul copil cu sindrom hemolitic-uremic (SHU) a ajuns la Spitalul de Pediatrie din Pitești. Medicii n-au recunoscut, însă, simptomele, așa că micuța în vârstă de 10 luni, care avea diaree acută în acel moment, a fost trimisă acasă. Două zile mai târziu, a ajuns la București, la Spitalul „Marie Curie” unde a fost internată în stare critică și dializată peritoneal. A murit pe 4 februarie. Alți doi copilași – tot fetițe – au murit pe 15 și 16 februarie. Pe lângă ele, alți zeci de micuți, majoritatea mai mici de 2 ani, din Argeș, Ialomița și Brașov, au fost internați în spitalele din Capitală și din județele lor.
Cine și unde a greșit
Dar cum s-a ajuns în această situație? În principal pentru că, deși există un protocol clar de supraveghere a bolii diareice acute (BDA), stabilit încă din 2012 de Institutul de Sănătate Publică, acesta n-a fost respectat la niciun nivel. Metodologia spune clar și simplu: toate cazurile de diaree acută se declară către Direcția de Sănătate Publică, iar aceasta, dacă are cinci cazuri sau mai mult, declanșează instant ancheta epidemiologică. DSP-ul, însă, a aflat oficial, deși presa urla de câteva zile, abia după 12 zile de la primul caz, când copilul respectiv era deja îngropat și alți 10 erau internați în stare gravă la Spitalul „Marie Curie”. „DSP Argeș a fost informată de existența a trei cazuri abia pe data de 9 februarie, la ora 14.45. Ulterior am aflat din presă că erau, de fapt, mult mai multe”, ne explica, pe 10 februarie, dr. Sorina Honțaru, șeful DSP Argeș.
Au început prea târziu ancheta epidemiologică
La Direcția de Sănătate Publică Argeș ancheta a fost declanșată pe 10 februarie, dar probe au prelevat toată luna februarie pe măsură ce numărul cazurilor creștea vertiginos. Intră pe fir și Ministerul Sănătății, dar abia pe 25 februarie, când erau deja 3 copii morți și vreo 70 internați cu diaree acută. În aceeași zi, DSP alertează și Direcția Sanitar Veterinară din Argeș. Care ia și ea probe din alimente, dar nu din cele pe care le mâncaseră copiii bolnavi. Nu mai aveau cum, că trecuse deja o lună de la primul caz. La analize au găsit o tulpină a bacteriei într-o brânză pe care copiii n-au mâncat-o și într-o bucată de carne pe care micuții n-au consumat-o! Au găsit bacteria și la câțiva oameni. Aceștia, însă, nu intraseră în contact cu brânza și carnea contaminate. La data la care trimitem revista la tipar sunt încă sute de probe de analizat și niciun răspuns care să liniștească populația.
Cine și ce trebuia să facă
Spitalul de Pediatrie Pitești:
^ medicul de la camera de gardă/urgență este obligat să declare imediat la Serviciul de Boli Transmisibile al unității fiecare caz suspect/confirmat de boală diareică acută,
^ în maximum 5 zile, același caz trebuia declarat la DSP, de către epidemiologul spitalului, managerul unității sau directorul medical (dacă acest caz este înregistrat între orele 08.00 – 15.00) sau direct, de către medicul de la camera de gardă/ urgență (în afara intervalului orar precizat anterior), *Metodologia de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) și a holerei, INSP, 2012.
Direcția de Sănătate Publică Argeș:
^ avea obligația ca, imediat ce era sesizat un caz, să declanșeze ancheta epidemiologică: să stea de vorbă cu părinții ca să vadă ce a consumat copilul, să ia probe din casa acestora (din alimentele consumate, dar și de pe ustensile de bucătă- rie etc.);
^ trebuie să stabilească, prin fișechestionar, ce elemente comune au cazurile, dacă e vorba de mai multe;
^ la sesizarea a minimum cinci cazuri, trebuie să declanșeze alarma epidemiologică (prin email), sistem în care sunt incluse ANSVSA (și direcțiile locale), Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii.
Autoritatea Națională Sanitar-Veterinarăși de Siguranța Alimentelor:
^ în momentul declanșării alarmei epidemiologice, în baza informațiilor primite de la DSP, să facă propria anchetă: echipe ale instituției prelevează probe din loturile de alimente menționate ca fiind comune, de la producătorii sau importatorii acestora, pe întreg lanțul de producție (în cazul producătorilor interni), până la materia de bază;
^ să analizele probele prelevate și să comunice care dintre ele au probleme;
^ să dispună, în funcție de caz, închiderea și dezinfecția unităților, după care să ia din nou probe pentru a stabili dacă sursa de infecție a fost sau nu înlăturată.
Ce e bacteria ucigașă și cu ce se mănâncă ea
Escherichia coli este, potrivit literaturii medicale, o bacterie care trăiește în tractul digestiv al organismelor cu sânge cald. Atunci când se produc dezechilibrare ale microflorei intestinale, aceste bacterii se înmulțesc masiv și se pot transforma în tulpini toxicogene. De asemenea, ele au abilitatea de a supraviețui pentru perioade scurte – 2-3 zile – în afara corpului care le produce, și ajung în alte organisme pe cale fecalo-orală.
Periculoasă pentru copiii mici
Dacă tulpina virulentă ajunge în organismul uman, mai ales în cele sensibile cum sunt ale copiilor și ale bătrânilor, provoacă, întâi, diaree acută. Netratată, aceasta degenerează în SHU, o insuficiență renală gravă pentru care e necesară dializa. Practic, e o infecție. „Sindromul hemolitic-uremic (SHU) este o boală care atinge copii de vârstă mică, începând cu 5-6 luni și până la vârsta de 3-4 ani. Diferențele dintre cazuri le dau manifestările bolii, nu toate apar în aceeași ordine și nu sunt la fel”, explică prof.dr. Mihaela Bălgrădean, șeful Secției de Nefrologie, de la Spitalul „Marie Curie”, singura unitate unde pot fi tratați copiii cu SHU din sudul țării. Tot ea ne spune și cum se transmite. „Cele mai bine cunoscute și frecvente cauze se leagă de produsele animale, în mod special de la animalele purtă- toare de coarne, precum vacile, vițeii, oile și caprele. Și, deci, tot ce provine de la ele, lapte, carne, dar și pielea lor, pentru că, de-a lungul timpului, s-au descris foarte multe epidemii cu copii care au atins pielea acestor animale jucându-se cu ele. În afară de aceste surse de îmbolnăvire avem, însă, și fructele și legumele verzi care cresc dintr-un sol care este contaminat, avem apoi apa, care și ea poate fi contaminată pentru că este vorba de excrementele animalelor și mai ales în zonele care sunt bio, unde se folosește îngrășământ natural”.
Prea multe cazuri anul acesta
„În secția noastră de la „Marie Curie” am îngrijit, din anul 2000 încoace, în jur de 90 de copii cu sindrom hemolitic-uremic. Cei mai mulți anul acesta”, mai spune prof.dr. Mihaela Bălgrădean. Dar de ce s-au îmbolnă- vit acum atât de mulți? „Nu sunt eu în măsură să vă spun asta. Noi tratăm efectele bolii, nu facem anchete la oameni acasă!”, ne explica, cu ceva timp în urmă, specialistul.
8 răspunsuri cruciale pentru părinții îngrijorați
Haos generalizat în ceea ce privește ancheta privind cazul bebelușilor infectați! Nicio dată sigură, niciun răspuns concret, nicio analiză concludentă n-au răzbătut către români, din ce în ce mai iritați de incompetența autorităților.Și asta în ciuda faptului că au trecut fi x două luni de la primul caz de îmbolnăvire, trei bebeluși au decedat și alte câteva zeci au trăit sau trăiesc un coșmar.
Cum reacția autorităților a lă sat mult de dorit, nedepistân – du-se nici până acum adevă- rata sursă a microbului ucigaș, Doctorul zilei a încercat să răspundă, cu ajutorul medicului Radu Tăbăcaru, șeful Secției de Terapie Intensivă de la Spitalul „Marie Curie” din București, la câteva întrebări de bun simț, care-i fră- mântă pe părinții din toată țara.
1. Cum se manifestă boala?
„Boala produce sângerare în organism. Apar cheaguri de sânge în toate organele, în intestine, apoi în rinichi, iar, în final, ținta este creierul”
2. Cât de repede lovește microbul ucigaș?
„De obicei, are o evoluție catastrofală, fulgerătoare. În doar o jumătate de oră, starea inițială se poate înrăutăți total. După sângerări, intervine degradarea organismului, urmată de o stare critică, chiar de deces”
3. Ce se întâmplă dacă microbul lovește în masă? Suntem pregătiți?
„Ar fi o foarte mare problemă. Foarte mare, pentru că nu știu dacă, tehnic, am putea să suportăm. Cel puțin aici, la Spitalul «Marie Curie»… Sunt multe de zis. De ce, din tot Bucureștiul, noi suntem singurul spital unde se face dializă acută, unde este secție de Terapie Intensivă care-și asumă astfel de pacienți? Aici drenează tot sudul țării… Este o problemă a sistemului, care nu e făcut să se adapteze cererii și ofertei, nu stimulează valorile și nu sancționează non-valorile. Asta o știe toată lumea, dar ne facem că nu înțelegem. Sunt alte domenii unde există concurență, unde, dacă nu te miști, mori de foame! Eh, în medicină, nu este așa”.
4. Ce rol are igiena?
„Igiena este un lucru fundamental. Nu trebuie, însă, să dăm vina pe părinți, să spunem că ei ar fi fost lipsiți de igienă. Ar trebui să intervină cu lămuriri medicii epidemiologi. Probabil, a fost o breșă undeva, pe unde au scăpat niște germeni. Cert e că acești germeni au generat aceste probleme grave”.
5. Microbul ucigaș atacă la fel fiecare organism în parte sau există diferențieri?
„Nu se poate prognoza. Dacă am ști, ar fi un mare pas înainte pentru medicină. Ține de reactivitatea fiecărui organism. Într-o boală e nevoie de doi parteneri: gazdă și agresor. Să știți însă că nu întotdeauna agresorul este cel mai incisiv. Poate fi și un răspuns anormal al gazdei”.
6. Se poate identifica sau nu se poate identifica sursa bacteriei?
„S-a mai întâmplat așa ceva în 2011, în Germania. Au fost trei mii și ceva de cazuri – pacienți infectați cu E.coli, din care opt sute și ceva au ajuns să aibă insuficiență renală. Vreo 40 au murit. În SUA, tot așa… Lucrurile astea se întâmplă, boala e de când lumea. Oricât ai fi de bogat, oricât ai fi de bine pus la punct, se întâmplă. S-ar putea să nici nu se găsească sursa. Dacă a fost ceva intermitent, s-a deschis, s-a oprit, nu mai găsești nimic”.
7. Bebelușii afectați mai sunt purtători ai microbului sau nu?
„Copiii care au ajuns la noi, probabil că nu mai aveau microbul. Aveau doar un rest de toxină și simptomele ei. De aici înainte, boala merge singură, fără să mai aibă nevoie de microb. Aici este o chestie pe care n-o înțelege lumea. Oamenii privesc simplu: cauză și efect. Faci analize, vezi cauza, tratezi și-ai plecat acasă. Nu e chiar așa!”.
8. Este contagios sau nu este contagios acest microb?
„Dacă, de exemplu, atingi resturile din scutec, iar apoi le duci la gură, îl poți lua. Mă îndoiesc însă că se poate discuta de asemenea cazuri”.
Cum te ferești de infecții cu Escherichia coli
Atâta timp cât sistemul funcționează defectuos, cât analizele alimentelor de pe rafturile din magazine se fac doar la pesticide din an în Paște sau doar dacă vreun DSP trage vreun semnal de alarmă, stă doar în puterea noastră să ne ferim pe noi și pe copiii noștri de infecție cu E.coli sau cu orice altă bacterie care ne-ar putea îmbolnă- vi. Cum? Respectând cu strictețe regulile de igienă și pe cele alimentare moderne.
Spălați, spălați și iar spălați
Spălați, spălați și iar spălați „Principalele sfaturi se leagă de o igienă strictă a mâinilor, de o igienă a produselor pe care le folosim, este vorba de spălatul ouălelor înainte de la pune la fiert, de a spăla foarte bine carnea și de a o fierbe cel puțin o oră. În cazul cărnii de vită două-trei-patru ore. După ce spălăm carnea, trebuie să spălăm din nou mâinile, să spălăm fructele și legumele. Trebuie să fim atenți și la produsele pe care le cumpărăm din gospodăriile oamenilor”, ateționează Mihaela Bălgrădean, șeful Secției de Nefrologie de la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. Practic, cam totul ar trebui fiert, pentru că, spune tot specialistul, „această bacterie este distrusă atunci când alimentul respectiv este fiert mai mult timp, nu doar dat în clocot, ci fiert la 100 de grade. Carnea, spre exemplu, trebuie fiartă și două-trei ore”
Igiena și obiceiurile proaste
Și nu e singura care dă astfel de sfaturi. Deși e greu de crezut că un adult ar pune mâna pe fecale și apoi ar prepara laptele copilului său, „nu excludeți niciun scenariu. Ați fi uimiți să vedeți câte astfel de gesturi incredibile fac oamenii fără să- și dea seama sau pentru că nu le pasă”, explică dr. Simin Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Capitală. „Lucrurile sunt clare, totul a plecat de la igienă. Pentru a preveni astfel de cazuri, trebuie spălate foarte bine mâinile, unghiile trebuie tăiate scurt, nu trebuie să se bea din același pahar înainte de a fi curățat, recipientul în care este preparat laptele praf trebuie, de asemenea, bine spă- lat. Pe scurt, igiena este esențială”, ne sfătuiește Valeria Herdea, unul dintre cei mai buni medici pediatri din București.
Brânza, carnea și apa, bănuite una după alta
După ce anchetele alimentare și epidemiologice au fost demarate târziu, autoritățile române reușesc să-și dea cu stângul în dreptul la fi ecare pas. Aruncă pisica dintr-o curte în alta, doar, doar or nimeri adevăratul „vinovat”
Prima pe lista de „vinovați” a fost brânza de vaci vrac de la Lactate Brădet. Într-un eșantion recoltat pe 25 februarie dintr-un lot găsit în galantarul unui magazin din Pitești, s-a găsit E.coli. Până în 27, când organele statului s-au întors la magazin, se vânduseră toate cele 25 de kilograme cu probleme. DSV-ul județean a închis secția de brânză de la Brădet, dar patronul, Marius Badea, a decis să-și trimită toți oamenii acasă și să închidă fabrica până când ies analizele. Nici acum nu a reluat producția.
Ba e brânza, ba nu e brânza
Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și de Siguranța Alimentelor (ANSVSA), după ce a făcut sute de analize, să iasă oficial și să ne spună că între brânza contaminată (care fusese produsă pe 22 februarie) și copilașii îmbolnăviți (3 dintre ei au decedat înainte de data respectivă) nu e nicio legătură. Și că în nicio probă de produs ridicată din Lactate Brădet nu se găsise bacteria incriminată. Câteva zile mai târziu, un document al DSP Argeș „scăpat” presei, arăta că în analizele făcute de instituția în cauză pe coproculturile de la șapte angajați ai fabricii de la Brădet s-a gă- sit E.coli. La trei dintre ei era prezentă verotoxina care provoacă sindromul hemolitic-uremic (SHU). Doar că oamenii aceștia nu lucrează la secția unde s-ar fi putut produce contaminarea și, oricum, brânza de la acea fabrică a fost exclusă, deja, ca posibilă cauză.
Nici cu carnea n-au avut noroc
Din probele prelevate, în două situații a fost suspectată carnea ca fiind sursă de infectare. Prima, în cazul unui copil din Bacău, care a ajuns la un spital din Iași, având SHU. DSV Bacău a luat probe din gâtul și spatele unui pui rămas în congelatorul părinților. Și a găsit E.coli. Supriză, însă, copilul nu consumase carnea și nici vreun preparat din ea, iar celelalte orătănii din gospodărie nu erau contaminate. ANSVSA a exclus, și de data aceasta, oficial, carnea de pui ca fiind posibila cauză de infectare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe aceste comunicate de presă, că apar trei copilași cu SHU de la Fetești, internați la București și dializați. În aceste cazuri, chiar în ziua când bebelușii erau internați, se luau probe din casele lor. „Au mâncat supă de pui și sarmale”, spuneau medicii din Capitală. Dar DSP și DSV Ialomița n-au găsit urmă de carne în casele părinților lor. Doar biscuiți, pufuleți, iaurt și alte asemenea. Mai mult, nici în probele de alimente și nici în coproculturile luate de la adulții din aceste familii, n-a apărut vreo bacterie. Deci, cum e de vină carnea?
Cum au făcut-o italienii de oaie
Pe la jumătatea lunii martie apare și primul caz extern legat de România. La un copil român de 14 luni care trăiește cu părinții săi în Italia, pe care medicii îl operau crezând că are apendicită. Pe masa de operație, aceștia descoperă că, de fapt, băiatul e infestat cu E.coli. Mâncase, spune tatăl copilului și brânză de la Brădet cumpărată dintr-un magazin cu produse românești din Florența. Autoritățile italiene, iau repejor probe, fac analize și dau verdictul (sub formă de alertă europeană, ca să vadă tot continentul) că brânza de oaie din România are E.coli. Mai trec trei zile și aflăm de la ANSVSA că, de fapt, italienii au scris greșit alerta pe care au dat-o, și că brânza era de fapt… din lapte de vacă.
Infecția cu E.coli patogen, o „raritate” în România
Oricât ni s-ar spune că „mereu tratăm infecții cu E.coli patogen”, cifrele din teren arată altceva. În doi ani, abia dacă se adună 85 de cazuri, în condițiile în care anul acesta am avut aproape 130 de copilași în spital.
Î n încercarea de a vedea cât de gravă este cu adevărat situația, dacă valul de îmbolnăviri din Argeș este un caz particular sau dacă e o problemă generalizată în țara noastră, am solicitat Direcțiilor de Sănătate Publică din țară să ne furnizeze date referitoare la cazurile din ultimii trei ani.
La unii, comunicarea nu există
În primul rând, din 41 de Direcții de Sănătate Publică județene, plus cea a Municipiului București, n-au răspuns, nici măcar în termenul legal de 30 de zile, 21 de județe. Din datele celorlalte, constatăm că, în afară de acest val de cazuri din Argeș, din luna ianuarie 2014 până la jumă- tatea lui februarie 2016, s-au înregistrat, în total, doar 85 de cazuri. Apoi, nu toate aceste cazuri au fost semnalate la copii și, poate cel mai important, niciunul dintre pacienți nu a dezvoltat sindrom hemolitic-uremic și nici nu a murit.
Județele care n-au răspuns la solicitarea ofi cială:
Alba, Argeș, Brașov, Buzău, Caraș – Severin, Călărași, Constanța, Covasna, Dolj, Giurgiu, Gorj, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Tulcea și Vâlcea.
^ Județe care n-au avut niciun caz din 2014 încoace
Arad, Bacău, Bihor, Bistrița, Galați, Ialomița, Ilfov, Neamț, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea. În Hunedoara, pe de altă parte, deși nu a înregistrat niciun caz de infecție cu E.coli patogen, a avut, în perioada ianuarie 2014 – februarie anul curent, 742 de cazuri de boală diareică acută provocată de toxiinfecții alimentare sau de infecții cu rotavirus.
Județe unde s-au înregistrat cazuri
Deși sunt județe unde s-au înregistrat cazuri de infecții cu E.coli patogen, din 2014 încoace, în afară de cazurile din Argeș, Teleorman și Brașov de anul acesta, în nicio altă situație nu s-a ajuns la sindrom hemolitic-uremic sau la deces. Botoșani – 1 caz în 2014; Brăila – 2 cazuri (la adulți, însă) în 2014; București – 5 cazuri în 2014; Cluj – 35 cazuri în 2015 plus încă 10 cazuri în 2014; Dâmbovița – 16 cazuri în 2016; Harghita –1 caz în 2015 plus încă 3 cazuri în 2014; Sălaj – 4 cazuri în 2014 plus încă 4 cazuri în 2015; Teleorman – 7 cazuri E.coli în 2016.
