Din cuprinsul articolului
Impactul pandemiei nu se limitează la decesele directe provocate de COVID-19. Oficial, pandemia a cauzat 7 milioane de decese, însă estimările OMS indică peste 14 milioane, dacă sunt incluse și victimele indirecte. În plus, criza sanitară a provocat o creștere semnificativă a cazurilor de anxietate și depresie, ceea ce a dus la scăderea speranței de viață sănătoasă cu aproximativ șase săptămâni, anulând progresele obținute în lupta împotriva bolilor netransmisibile.
Pandemia de COVID-19 a inversat decenii de progrese în sănătate
Pandemia a încetinit și reducerea mortalității materne și infantile, după două decenii de progrese considerabile.
Lipsa investițiilor în îngrijirea primară, deficitul de personal medical calificat și problemele legate de vaccinare și asistența la naștere au contribuit la această stagnare. OMS estimează că până în 2030, deficitul global de profesioniști din domeniul sănătății va depăși 11 milioane.
De asemenea, acoperirea vaccinării esențiale la copii nu a revenit la nivelurile pre-pandemie, iar tăierile în finanțarea internațională pentru sănătate în țările în dezvoltare agravează problema.
Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese în alte domenii ale sănătății. Incidența bolilor infecțioase, cum ar fi HIV/SIDA și tuberculoza, a scăzut, iar tot mai multe persoane adoptă un stil de viață sănătos. Reducerea consumului de tutun, îmbunătățirea calității aerului și accesul mai bun la apă potabilă, igienă și sanitație au contribuit la creșterea speranței de viață.
Pandemia de COVID-19 a produs astfel cea mai mare scădere a speranței de viață din ultimele decenii, afectând atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală. Recuperarea necesită investiții susținute în sănătatea publică, personal medical calificat și vaccinare, pentru a preveni noi regresii globale.
