Din cuprinsul articolului
Autoritățile sanitare din Asia de Sud au intrat în stare de alertă după confirmarea a două cazuri de virus Nipah în statul indian West Bengal. Boala, rară dar extrem de agresivă, are o rată de mortalitate estimată între 40% și peste 70%, iar în prezent nu există vaccin și nici tratament specific. Contacții celor două persoane infectate au fost testați, iar supravegherea la frontiere a fost intensificată, inclusiv în Nepal, pe fondul temerilor privind extinderea focarului.
Organizațiile internaționale urmăresc îndeaproape situația. World Health Organization clasifică Nipah drept „agent patogen prioritar”, cu potențial epidemic, iar European Centre for Disease Prevention and Control avertizează că letalitatea ridicată și transmiterea zoonotică fac din acest virus o amenințare serioasă pentru sănătatea publică.
Ce este virusul Nipah și de ce provoacă îngrijorare
Nipah este un virus zoonotic, transmis de la animale la oameni, cu liliecii fructivori și porcii drept rezervoare principale. Focare apar periodic în Asia de Sud și de Sud-Est, mai ales în Bangladesh și India. În Bangladesh, numeroase investigații au legat infectările de consumul de sevă crudă de palmier de curmal, contaminată de lilieci.
Boala debutează adesea cu febră, dureri de cap, tuse și stare de rău, dar poate evolua rapid către encefalită (inflamația creierului), insuficiență respiratorie și comă. În lipsa unui antiviral dedicat, îngrijirea rămâne strict de susținere: oxigen, hidratare, monitorizare neurologică și terapie intensivă atunci când este necesar.
De ce acest focar contează mai mult decât pare
Deși vorbim, pentru moment, de doar două cazuri confirmate, experții subliniază trei motive de îngrijorare:
-
Letalitate foarte mare comparativ cu multe alte infecții virale.
-
Lipsa unui tratament sau vaccin – medicii pot doar să trateze simptomele.
-
Posibilitatea de transmitere interumană, documentată în focare anterioare, în special în mediul familial sau spitalicesc.
Mai mult, cercetări recente sugerează că schimbările climatice pot extinde aria liliecilor purtători și pot crește frecvența contactului cu oamenii, amplificând riscul apariției unor focare în zone noi.
Ce fac autoritățile acum
Ministerele sănătății din regiune au activat protocoale de urgență: anchete epidemiologice, testarea contacților, izolare și screening la punctele de frontieră. În Nepal, controalele medicale au fost consolidate pentru persoanele care intră din zonele afectate. În paralel, se intensifică mesajele publice privind evitarea sevei crude de palmier și raportarea rapidă a simptomelor.
Pe frontul cercetării, există programe internaționale pentru dezvoltarea unui vaccin Nipah, iar primele teste clinice sunt așteptate în Bangladesh. Totuși, specialiștii avertizează că drumul de la studii la un produs disponibil pe scară largă este lung.
Cum se transmite Nipah și cum poți reduce riscul
Transmiterea are loc prin:
-
contact cu secrețiile liliecilor sau porcilor infectați
-
consum de alimente contaminate (în special sevă crudă de palmier)
-
contact apropiat cu o persoană bolnavă (fluide respiratorii)
Măsuri simple, dar esențiale, recomandate în zonele cu focare:
-
evitarea sevei crude de palmier și a fructelor posibil contaminate
-
spălatul frecvent pe mâini
-
purtarea măștii în spații medicale sau aglomerate
-
prezentarea rapidă la medic la apariția febrei, tusei sau confuziei
-
respectarea izolării dacă ai fost contact direct al unui caz confirmat
Simptomele-cheie ale infecției cu Nipah
Medicii atrag atenția că debutul poate fi înșelător, asemănător unei viroze, dar evoluția poate fi rapid severă.
Semne timpurii frecvente
-
febră
-
dureri de cap intense
-
oboseală marcată
-
tuse, dureri în gât
-
greață sau vărsături
Semne de alarmă
-
confuzie, somnolență accentuată
-
dificultăți de respirație
-
convulsii
-
pierderea stării de conștiență
În formele grave apare encefalita (inflamația creierului), care poate duce la comă în doar câteva zile.
Orice persoană cu febră și simptome neurologice după călătorii în zone afectate trebuie evaluată medical de urgență.
Cronologie scurtă: focarele Nipah din ultimii ani
-
2018 – Kerala, India: focar major, cu zeci de cazuri și mortalitate ridicată
-
2019–2023 – Bangladesh: episoade recurente, adesea legate de consumul de sevă crudă de palmier contaminată de lilieci
-
2021 – Kerala: un nou focar izolat reaprinde alertele sanitare
-
2023–2024 – Bangladesh: mai multe clustere mici, cu transmitere interumană documentată
-
2026 – West Bengal, India: două cazuri confirmate, aproape 200 de contacți monitorizați, supraveghere sporită la frontiere
Specialiștii avertizează că schimbările climatice pot extinde aria liliecilor fructivori, principalii purtători ai virusului, crescând riscul apariției unor focare în zone noi.
Ce înseamnă asta pentru Europa și România
În prezent, riscul direct pentru Europa rămâne scăzut. Totuși, mobilitatea globală face ca vigilența epidemiologică să fie crucială. Experții subliniază importanța raportării rapide a cazurilor suspecte la revenirea din zonele afectate și a cooperării între autoritățile sanitare.
Q&A: Cum se diferențiază Nipah de alte virusuri emergente
Nipah este ca COVID-19?
Nu. Nipah nu este la fel de contagios ca SARS-CoV-2, dar este mult mai letal. Transmiterea necesită contact apropiat cu animale infectate sau cu persoane bolnave.
Există vaccin, ca la COVID?
Nu. Pentru Nipah nu există încă vaccin aprobat sau tratament antiviral specific. Se administrează doar terapie de susținere.
Este asemănător cu Ebola?
Parțial. Ambele au mortalitate mare și pot provoca manifestări neurologice severe, dar Nipah este transmis în principal de lilieci și porci, nu prin fluide corporale în același mod ca Ebola.
De ce îl consideră OMS un „patogen prioritar”?
Pentru că îndeplinește trei criterii periculoase: mortalitate ridicată, lipsa tratamentului și potențial epidemic.
