Când cerul se umple de nori şi se înserează mai devreme, se instalează aşa-zisa depresie sezonieră: apar stări de letargie şi schimbări bruşte de dispoziţie.
Organismul „înfometat” ar cere orice, dar mai ales dulciuri, care „lucrează” la buna-dispoziţie, dar şi la stocul de grăsime.
Nu tăiaţi de tot dulciurile, dar alegeţi plăcintele de casă, cu dovleac, măr sau brânză, asezonate cu scorţişoară sau chiar ciocolata neagră.
„Cicolată neagră puteţi mânca în fiecare zi, nu una întreagă, dar măcar jumătate. Cea mai bună este cea cu peste 70% cacao. Un studiu recent spune că este bună pentru creier şi inimă (scade colesterolul) graţie conţinutului mare de antioxidanţi din untul de cacao. În plus, stimulează secreţia de serotonină, hormonul fericirii. Cea cu lapte, pe care o mănâncă cei mai mulţi, nu mai are aceleaşi proprietăţi”, precizează nutriţionistul Corina Zugravu.
O cafea dimineaţa, pentru cei care nu au contraindicaţii, creşte nivelul de energie în zilele mohorâte. Restul zilei, suplimentaţi cu ceaiuri de fructe de pădure. Ciocolata caldă are multe calorii şi este de evitat.
Deşi pofta de mâncare creşte uşor iarna, nu aveţi nevoie de mai multe calorii decât de obicei, dacă nu vă desfăşuraţi activitatea în exterior.
Nu renunţaţi însă la carne sau la alte surse de proteine, cum sunt lactatele şi ouăle.
Şi nucile sunt bogate în proteine şi în grăsimi „bune”, iar cele noi sunt şi mai uşor de digerat. Evitaţi cârnaţii sau alte mezeluri şi nu năvăliţi la zacuscă, care cade greu la stomac (din cauza prăjelilor conţinute). Înlocuiţi-le cu supa de pui, o salată cu „de toate”, o porţie de carne (la cuptor), un pahar de vin roşu sau de must pe zi (bogat în resveratrol-antioxidant).
Ardeiul roşu musteşte de vitamina C, indispensabilă pentru întărirea imunităţii. „Capia, gogoşar, chiar şi murat este bun. Alte surse de vitamina C sunt broccoli, conopida, varza, chiar şi cea murată, zmeura, fructele de pădure în general, merele, dar şi cătina, din care se pot face ceaiuri, chiar şi gemuri cu puţin zahăr, fierte doar puţin. Cinci porţii de legume şi fructe pe zi este regula (o porţie= un fruct). La legume puteţi depăşi indicaţiile”, precizează nutriţionistul Zugravu.
Beneficiile neştiute ale prazului
Perele, de exemplu, sunt bogate în antioxidanţi care protejează de radicalii liberi şi menţin sănătatea inimii şi a colonului (conţin multe fibre). Merele scad colesterolul „rău” (în special cele acrişoare) şi protejează de diabet zaharat. Conţin o cantitate mai mare de vitamina C decât perele.
Prazul autohton are aceleaşi beneficii ca ceapa şi usturoiul: întăreşte imunitatea, scade colesterolul rău şi îl creşte pe cel bun, luptă împotriva cancerului şi reglează glicemia. Conţine vitamina C, B6, magneziu şi fier. Se încadrează perfect în supe, salate sau sote-uri, alături de alte legume.
