Din cuprinsul articolului
Consumul frecvent de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de boli cardiovasculare, arată un studiu publicat în JACC: Advances. Cercetarea, desfășurată pe parcursul a 12 ani, indică o diferență clară între persoanele care consumă frecvent astfel de produse și cele care le evită.
Participanții cu cel mai ridicat consum au avut un risc cu 67% mai mare de infarct, accident vascular cerebral sau deces de cauză cardiovasculară.
Ce înseamnă, concret, „alimente ultra-procesate”
Termenul include produse industriale obținute din ingrediente rafinate sau sintetizate, cu liste lungi de aditivi.
Exemple frecvente:
-
cereale pentru mic dejun cu zahăr
-
iaurturi cu arome
-
mezeluri
-
produse de patiserie ambalate
-
sucuri carbogazoase
-
pizza congelată și mâncare tip fast-food
-
batoane proteice sau gustări procesate
În multe cazuri, aceste produse ajung să ocupe o mare parte din alimentația zilnică, fără să fie percepute ca atare.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a inclus 6.814 adulți cu vârste între 45 și 84 de ani, fără boli cardiovasculare la început.
Participanții au completat chestionare alimentare, iar evoluția lor a fost urmărită timp de 12 ani.
Datele au fost corelate cu apariția unor evenimente majore:
-
infarct
-
accident vascular cerebral
-
deces de cauză cardiacă
Analiza a ținut cont și de alți factori care influențează sănătatea, precum stilul de viață sau calitatea generală a dietei.
Cât înseamnă „prea mult”
Diferența între grupuri nu este greu de atins în viața de zi cu zi.
-
consum ridicat: aproximativ 9 porții de alimente ultra-procesate pe zi
-
consum redus: aproximativ 1 porție pe zi
O zi obișnuită poate ajunge ușor la acest nivel:
-
mic dejun: cereale ambalate + iaurt cu arome
-
gustare: baton sau biscuiți
-
prânz: sandviș cu mezeluri
-
gustare: chipsuri
-
cină: mâncare gata preparată
Fiecare element este considerat o porție separată.
Fiecare porție în plus contează
Cercetătorii au observat că riscul crește treptat:
-
fiecare porție zilnică suplimentară a fost asociată cu un risc mai mare cu 5,1%
Această creștere, aparent mică, devine relevantă când astfel de produse sunt consumate zilnic.
De ce afectează inima
Efectele nu țin doar de conținutul nutrițional.
Alimentele ultra-procesate:
-
conțin cantități mari de sare, zahăr și grăsimi rafinate
-
au puține fibre și nutrienți esențiali
-
aduc multe calorii fără să ofere sațietate
Procesarea industrială poate influența și modul în care organismul reacționează:
-
perturbă microbiomul intestinal
-
favorizează inflamația
-
afectează metabolismul și sensibilitatea la insulină
-
contribuie la creșterea tensiunii arteriale și a colesterolului
Toate aceste mecanisme sunt legate de apariția bolilor cardiovasculare.
Nu este vorba despre interdicții totale
Specialiștii atrag atenția că problema nu este consumul ocazional, ci frecvența.
Modelul alimentar general este cel care face diferența.
O abordare realistă presupune:
-
reducerea treptată a produselor ultra-procesate
-
alegerea alimentelor cât mai apropiate de forma lor naturală
-
gătit mai des acasă
-
citirea etichetelor
Un reper frecvent recomandat este raportul 80/20: majoritatea alimentelor să fie neprocesate sau minim procesate, iar restul consumate ocazional.
Ce tip de alimentație protejează inima
Un model alimentar apropiat de dieta mediteraneană este asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Acesta include:
-
legume și fructe
-
pește
-
nuci și semințe
-
leguminoase
-
ulei de măsline
-
cantități moderate de carne și lactate
Acest tip de alimentație oferă fibre, grăsimi sănătoase și micronutrienți care susțin funcționarea sistemului cardiovascular.
Ce trebuie reținut
Datele studiului arată o asociere clară între consumul ridicat de alimente ultra-procesate și riscul de boli de inimă.
Nu este demonstrată o relație directă de cauză, însă tendința este consistentă și susținută de alte cercetări din ultimii ani.
Pe termen lung, diferența nu este făcută de o alegere izolată, ci de obiceiurile zilnice.
