Din cuprinsul articolului
Un rezultat crescut al enzimei ALT la analizele de sânge ridică imediat întrebări despre starea ficatului. De cele mai multe ori, nu este o urgență, dar ignorarea valorilor mari poate permite unei probleme reale să avanseze în tăcere.
Medicii folosesc ALT ca indicator timpuriu al suferinței hepatice, iar interpretarea corectă depinde de context, simptome și de alte teste de laborator.
Ce este ALT și de ce contează
ALT, prescurtare de la alanin-aminotransferază, este o enzimă prezentă în principal în ficat și, în cantități mai mici, în rinichi și mușchi. Rolul ei este legat de metabolismul aminoacizilor și de producerea de energie.
În mod normal, ALT se găsește în sânge în valori scăzute. Atunci când celulele hepatice sunt lezate, enzima este eliberată în circulație, iar nivelul ei crește. Din acest motiv, testul ALT este inclus aproape întotdeauna în seturile de analize pentru evaluarea funcției hepatice, alături de AST și alte enzime.
Ce simptome pot apărea când ALT este mare
Creșterile ușoare ale ALT nu dau, de regulă, simptome. Mulți oameni află întâmplător că au ALT crescut, în urma unor analize de rutină. Atunci când există o afectare hepatică mai importantă, pot apărea semne precum durere sau disconfort în partea dreaptă superioară a abdomenului, oboseală persistentă, lipsa poftei de mâncare, greață, scădere în greutate, urină închisă la culoare, scaune decolorate, mâncărimi ale pielii sau îngălbenirea pielii și a ochilor.
Prezența acestor simptome schimbă complet abordarea medicală și impune investigații rapide.
Cauzele frecvente ale ALT crescut
Interpretarea valorii ALT nu se face izolat. Medicul ia în calcul istoricul pacientului, medicația, consumul de alcool, greutatea corporală și alte analize. Printre cele mai frecvente cauze se află bolile hepatice, în special ficatul gras non-alcoolic, hepatitele virale, hepatita autoimună, scăderea fluxului de sânge către ficat sau cancerul hepatic.
Consumul de alcool rămâne o cauză majoră. Metabolizarea alcoolului generează inflamație și stres oxidativ, iar în timp duce la distrugerea celulelor hepatice. Medicamentele și suplimentele sunt o altă sursă importantă de creștere a ALT. Analgezicele pe bază de paracetamol, antiinflamatoarele nesteroidiene, statinele, unele antibiotice sau excesul de vitamina A pot afecta ficatul chiar și la doze aparent sigure.
Obezitatea, mai ales acumularea de grăsime viscerală, este strâns legată de ALT crescut și de ficatul gras, adesea în asociere cu diabetul. Leziunile musculare pot crește ALT, deoarece o mică parte din enzimă se găsește și în mușchi. În insuficiența cardiacă, ficatul poate deveni congestionat, ceea ce duce la creșterea ALT și AST. Există și cauze genetice, precum deficitul de alfa-1 antitripsină, care afectează atât ficatul, cât și plămânii.
Când devine ALT un motiv real de îngrijorare
Intervalul normal diferă ușor între laboratoare, dar, în general, valorile sub 50 UI/L sunt considerate normale. Recomandările American Association for the Study of Liver Diseases sunt mai stricte și indică o limită superioară de 35 UI/L pentru bărbați și 25 UI/L pentru femei.
O valoare până la 100 UI/L este încadrată ca creștere ușoară și apare frecvent în context de alcool, exces ponderal sau tratamente medicamentoase. Valorile care depășesc 100 UI/L sugerează o afectare hepatică serioasă și necesită investigații medicale complete. În anumite situații speciale, cum sunt tratamentele oncologice, medicii pot accepta temporar valori mult mai mari, cu monitorizare atentă.
Se poate scădea ALT prin schimbări de stil de viață
În multe cazuri, da. Dacă nu există o boală hepatică avansată, ALT poate reveni la normal prin măsuri simple, dar consecvente. Reducerea sau eliminarea alcoolului este esențială. Alimentația orientată spre legume, fibre și grăsimi sănătoase ajută ficatul să se refacă. Cafeaua, consumată moderat, este asociată în numeroase studii cu valori mai mici ale ALT și un risc redus de fibroză hepatică.
Activitatea fizică regulată îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce inflamația hepatică. Scăderea în greutate are un impact direct asupra ficatului gras și poate preveni progresia spre fibroză sau ciroză. Aportul adecvat de acid folic contează, deoarece deficitul de folat a fost asociat cu afectarea hepatică. Surse bune sunt ficatul de vită, spanacul, leguminoasele, cerealele fortificate și sparanghelul.
Întrebări frecvente despre ALT crescut
Un ALT mare înseamnă automat ficat gras? Nu. Ficatul gras este o cauză frecventă, dar nu singura. ALT crescut poate avea origini hepatice, musculare sau chiar cardiace.
Poate ALT să revină la normal? În majoritatea cazurilor, da. Modificările de stil de viață și tratamentul corect pot normaliza valorile. În bolile genetice sau în afecțiuni hepatice cronice avansate, ALT poate fi ținut sub control, dar nu întotdeauna normalizat complet.
Ce se întâmplă dacă ALT rămâne mare? Creșterea ALT nu produce simptome prin ea însăși, dar indică un proces activ de distrugere a celulelor hepatice. Fără tratament, acesta poate duce la fibroză, ciroză și insuficiență hepatică, modificări care nu mai sunt reversibile.
ALT este un marker de alarmă timpurie, nu un diagnostic în sine. Un rezultat crescut cere explicații, nu panică. Cu evaluare medicală corectă și intervenții adaptate cauzei reale, în multe situații ficatul se poate reface, iar valorile ALT pot reveni în limite normale.
