Din cuprinsul articolului
Amintirea dureroasă despre abuzurile din copilărie pot avea un impact mai mare asupra sănătății mintale decât experiențețe în sine.
Exisră cercetări care arată că persoanele care și-au amintit de abuz sau neglijare au avut mai multe episoade de depresie sau anxietate decât cei care nu și-au amintit, chiar și cu dosarele oficiale de maltratare.
Acest lucru evidențiază importanța percepției memoriei în identificarea potențialelor probleme de sănătate mintală și furnizarea de intervenții timpurii.
Un studiu publicat în JAMA Psychiatry a descoperit că modul în care indivizii își amintesc și procesează abuzul și/sau neglijarea din copilărie are mai multă greutate asupra sănătății lor mintale în viața ulterioară decât experiențele în sine.
Amintirea traumei din copilărie, impact mai mare asupra sănătății mintale decât abuzul în sine
Cercetarea de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroscience (IoPPN) de la King’s College London și City University New York a descoperit că modul în care abuzul și/sau neglijarea din copilărie este amintit și procesat are o mai mare influență asupra sănătății mintale ulterioare decât experiența propriu-zisă.
Autorii sugerează că, chiar și în absența unor dovezi documentate, clinicienii pot folosi experiențele auto-raportate de abuz și neglijență ale pacienților pentru a-i identifica pe cei cu risc de a dezvolta dificultăți de sănătate mintală și pentru a oferi intervenții timpurii.
Cercetătorii au efectuat un studiu longitudinal amplu urmărind 1.196 de participanți până la vârsta de 40 de ani pentru a investiga modul în care experiențele de abuz și/sau maltratare în copilărie afectează dezvoltarea tulburărilor emoționale la vârsta adultă. Studiul a constatat că adulții tineri care au raportat retrospectiv experiențele de maltratare în copilărie înainte de vârsta de 12 ani au avut un număr mai mare de episoade depresive sau de anxietate în deceniul următor decât cei care nu și-au amintit maltratarea, chiar dacă aveau un dosar oficial al tribunalului.
În schimb, participanții care au avut o înregistrare oficială de maltratare în copilărie, dar nicio amintire retrospectivă a experienței, au avut un număr similar de episoade de tulburări emoționale la vârsta adultă ca și cei fără experiență de maltratare.
„Studiul nostru dezvăluie că modul în care o persoană percepe și își amintește experiențele de abuz sau neglijare în copilărie are implicații mai mari asupra viitoarelor tulburări emoționale decât experiența în sine.
Descoperirile arată că, chiar și în absența dovezilor documentate privind maltratarea în copilărie, medicii pot folosi informațiile furnizate de clienții lor pentru a-i identifica pe cei care prezintă un risc mai mare de dificultăți ulterioare de sănătate mintală.
De asemenea, descoperirile sugerează că intervențiile timpurii care ajută la a face față amintirilor de abuz și/sau neglijare pot preveni problemele emoționale mai târziu”, a declarat Andrea Danese, profesor de psihiatrie pentru copii și adolescenți la King’s IoPPN și coautor al studiului.
Tulburările emoționale pot influența negativ amintirile
Participanții au fost intervievați despre experiențele retrospective auto-raportate de maltratare în copilărie și despre sănătatea mintală actuală și trecută. Ei au fost apoi re-intervievați pentru a măsura cursul simptomelor de depresie și anxietate.
Analize ulterioare au arătat că asocierea dintre experiențele auto-raportate de maltratare în copilărie și un număr mai mare de episoade ulterioare de anxietate și depresie a fost parțial explicată de sănătatea mintală actuală și trecută a participanților, care a fost raportată în timpul primului lor interviu.
Autorii explică că acest lucru s-ar putea datora faptului că tulburările emoționale pot influența negativ amintirile, făcând participanții mai probabil să-și amintească evenimentele negative.
