Din cuprinsul articolului
Un simplu test de urină, adesea ignorat în evaluările de rutină, ar putea deveni un indicator esențial pentru riscul de demență. O echipă de cercetători din Suedia și Țările de Jos a descoperit că o proteină regăsită frecvent în organism ar putea oferi indicii timpurii despre deteriorarea cognitivă.
Un studiu amplu, realizat în colaborare între cercetători din Suedia și Țările de Jos, a identificat o asociere clară între nivelul crescut de albumină în urină și riscul apariției demenței.
Albumina este o proteină esențială, prezentă în plasma sângelui și în diverse alimente precum ouăle, produsele lactate sau semințele. În mod normal, rinichii filtrează eficient această proteină, astfel încât prezența ei în urină este considerată un semn al unei afecțiuni renale — cunoscută sub numele de albuminurie.
Noua descoperire sugerează, însă, că această afecțiune ar putea semnala și o vulnerabilitate crescută la bolile neurodegenerative.
Studiu realizat pe peste 130.000 de persoane din Stockholm
Analiza a inclus aproape 133.000 de persoane din capitala Suediei, toate cu vârste de 65 de ani sau mai mult și fără un istoric cunoscut de demență. Persoanele mai tinere au fost excluse din cercetare, deoarece 96% dintre cazurile de demență apar după această vârstă. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă medie de patru ani, iar la finalul intervalului aproximativ 7% dintre ei au dezvoltat o formă de demență.
Rezultatele au rămas relevante chiar și după ajustarea altor factori de risc, precum funcția renală sau prezența unor afecțiuni cronice.
Cercetătorii au observat o corelație clară între nivelurile de albumină în urină și riscul de demență.
Cei cu valori moderate (între 30 și 299 mg/g) prezentau un risc cu 25% mai mare de a dezvolta o formă de demență. În cazul celor cu niveluri ridicate (peste 300 mg/g), riscul creștea cu 37% față de grupul cu albumină în limite normale (sub 30 mg/g).
De ce poate afecta albuminuria sănătatea creierului
Explicația biologică ar putea avea legătură cu asemănările structurale și funcționale dintre rinichi și creier. „Rinichii și creierul par organe foarte diferite, dar au un lucru esențial în comun: depind de o rețea fină de vase de sânge mici.
Când vasele de sânge din rinichi sunt afectate, același proces se poate produce și în creier”, explică dr. Hong Xu, nefrolog la Institutul Karolinska din Suedia și autorul principal al studiului, potrivit Science Direct.
Albuminuria s-a dovedit a fi cel mai puternic asociată cu demența vasculară, o formă a bolii care apare din cauza afectării vaselor de sânge.
Această afecțiune este frecvent întâlnită în rândul persoanelor care suferă de hipertensiune, diabet sau care au suferit accidente vasculare cerebrale. Demența vasculară este a doua cea mai frecventă formă de demență, fiind depășită doar de boala Alzheimer, responsabilă de 60 până la 80% dintre cazuri.
Bariera hematoencefalică: legătura invizibilă dintre rinichi și creier
Una dintre explicațiile avansate de specialiști vizează bariera hematoencefalică, o structură care protejează creierul de substanțele toxice sau de inflamații.
Când această barieră este deteriorată, apar inflamații, leziuni vasculare și acumulări de proteine anormale, toate fiind asociate cu progresia demenței.
Specialiștii susțin că procesul este similar cu cel din rinichi: atunci când filtrul natural este compromis, proteinele trec în urină. În mod echivalent, un creier afectat permite accesul substanțelor periculoase în țesuturile nervoase, amplificând procesul neurodegenerativ.
Confirmări din alte colțuri ale lumii
Această legătură între albumină și demență nu este o ipoteză izolată. Studii similare realizate în Norvegia și Statele Unite au indicat aceeași corelație: persoanele care prezentau niveluri crescute de albumină în urină aveau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta o formă de demență în anii următori.
Cercetătorii propun ca testarea albuminuriei să fie introdusă ca instrument de screening pentru identificarea timpurie a persoanelor cu risc crescut, mai ales în rândul celor care suferă de boli cronice precum diabetul, hipertensiunea sau afecțiunile cardiovasculare.
„Detectarea precoce a albuminuriei ar putea întârzia sau chiar preveni apariția demenței”, spune dr. Xu.
Ce urmează: studii viitoare și diferențe culturale în interpretarea rezultatelor
Pe lângă stabilirea unei legături clare între albuminurie și riscul general de demență, cercetătorii subliniază nevoia de a înțelege mai bine modul în care această proteină influențează dezvoltarea diverselor tipuri de demență. Fiecare formă are cauze diferite, factori de risc proprii și necesită tratamente personalizate.
Studiul ridică, de asemenea, o problemă interesantă privind interpretarea testelor cognitive, în special în contextul diferențelor culturale. Autorii sugerează că originea culturală a participanților ar putea influența rezultatele acestor teste, un aspect care merită luat în calcul în viitoarele cercetări clinice.
O nouă direcție în prevenția demenței
Această cercetare deschide o nouă perspectivă asupra modului în care poate fi prevenită sau cel puțin întârziată apariția demenței. Testarea albuminuriei, deja disponibilă în rutina medicală, ar putea deveni un instrument important de diagnostic precoce, completând astfel arsenalul medical în lupta împotriva unei boli care afectează tot mai mulți oameni la nivel global.
