Din cuprinsul articolului
Majoritatea persoanelor diagnosticate cu cancer de colon au peste 50 de ani, dar boala poate să aparăși la tineri, favorizat fiind de maladia Crohn sau de rectocolita ulcero-hemoragică
Dana Lascu
Alimentele digerate sunt întâi fragmentate în intestinul subțire, după care ajung în intestinul gros, un tub muscular de circa 1,5 metri lungime. Funcția acestuia este de a absorbi apa și substanțele minerale din bolul alimentar și de a elimina, apoi, materiile reziduale. Intestinul gros are două porțiuni, colon și rect, iar fiecare poate fi afectat de cancer. Mai grav este că, cu toată evoluția științifică, nu se știe cu exactitate ce anume cauzează cancerul colorectal. Cert este că acesta este a doua cauză de mortalitate prin cancer, la femei și bărbați, din România.
Factorii care duc la apariția lui
Majoritatea afecțiunilor de acest tip încep ca proliferări benigne de celule, sub forma polipilor colonici. În timp, însă, o parte din ei se poate transforma malign în cancer. În principal, cancerul colorectal este o boală a persoanelor în vârstă, dar poate să apară și la tineri. Persoanele care au avut deja cancer de colon sau polipi colonici au un risc mai ridicat de a-l face din nou. De asemenea, maladia Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică favorizează dezvoltarea sa. Cercetătorii au arătat că și consumul de carne roșie și de carne procesată predispun la apariția cancerului de colon. Nefaste sunt și sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul de alcool. Risc mare pentru ambele sexe Toate aceste pun România pe un loc fruntaș în topul țărilor cu mortalitate datorată cancerului, în general. Potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – Globocan 2012, publicat anul trecut, în Româ- nia, riscul de a face cancer înaintea vârstei de 75 de ani este de 23% în totalul populației, respectiv de 28% la bărbați și de 19,1% în rândul femeilor.
Principalele simptome
Fără un program de screening este greu de depistat, mai ales în fazele incipiente, întrucât mulți dintre bolnavi nu prezintă simptome în fazele incipiente. Când acestea apar totuși, depind foarte mult de mărimea tumorii și localizarea acesteia la nivelul intestinului gros, în sensul că acelea din colon se manifestă diferit față de cele din rect. În principal, semnele de alarmă sunt:
● Modificarile tranzitului intestinal (diareea sau constipatia) și modificarea consistenței scaunului pe o perioada mai mare de timp;
● Sângerare rectală sau prezența sângelui în scaun;
● Crampe, balonări sau durere, toate persistente;
● Senzația de evacuare incompletă a conținutului intestinului după defecație;
● Slăbiciune musculară și fatigabilitate, inexplicabile în alt mod;
● Scăderea în greutate fără motiv.
Cum descoperi dacă ai cancer colorectal
Ghidurile internaționale spun că în cazul cancerului colorectal, de col uterin și în cel mamar, screeningul este extrem de oportun și util. „Din păcate, însă, în România nu există un astfel de program”, a explicat dr. Ioana Panazan, medic specialist gastroenterolog.
Colonoscopia, între sperietoare și tabu
Cea mai sigură metodă de investigare este colonoscopia. Însă la noi, procedura e privită ca un soi de sperietoare! Întâi, din frica de durere. „Eu mi-am făcut colonoscopie fără niciun fel de anestezie în două rânduri. Teama de colonoscopie nu trebuie să fie un handicap.”, spunea prof.univ.dr. Mircea Diculescu. Apoi, mulți pacienți spun că „te dezbracă și se uită toți la tine. Mi-e rușine!” Mare greșeală, spun doctorii. Când ai suspiciunea de cancer deasupra capului, „ai de ales între a te face frate cu Dracul ca să treci puntea, fără nicio rușine, sau o lași baltă și atunci mori pe mâna ta”, îi explica un rezident aceleași paciente rușinoase.
Alte investigații
În afară de colonoscopie, medicii au la dispoziție mai multe tipuri de investigații. Cu toate că niciuna nu este la fel de „sigură” și eficientă, ei pot să analizeze pacientul prin:
● Testarea sângelui – se poate face deși nu există o analiză care să stabilească cu exactitate diagnosticul de cancer. Testarea poate, însă, avea un important rol orientativ;
● Utilizarea razelor X pentru a realiza o imagine a colonului – se face prin ingerarea unor substanțe de contact, precum sulfatul de bariu, care evidențiază conturul intestinului și modificările apă- rute la nivelul lui
● Tomografia computerizate (CT) – practic, colonoscopia virtuală combină imaginile de tomografie computerizată pentru a crea o imagine detaliata a colonului. Este recomandată doar în cazurile în cazurile nu se poate face colonoscopia.
Cum se tratează
Șansa de vindecare în cancerul colonorectal este strâns legaă de stadiul bolii la momentul punerii diagnosticului. „În țara noastră, condițiile socio-economice, costurile mari ale investigațiilor și tratamentului, accesibilitatea redusă, dar și numă- rul mic de specialiști, fac ca majoritatea pacienților să se adreseze serviciilor medicale în stadii avansate de cancer colorectal, de multe ori cu complicații”, a declarat dr. Ioana Panazan într-o prezentare susținută la primul congres al Clubului Regal al Medicilor, desfășurat luna aceasta la București. În toate cazurile, intervenția chirurgicală este necesară, putând fi asociată, în funcție de stadiul bolii, de administrarea de radioterapie și chimioterapie, acestea din urmă având, însă, efecte adverse severe dacă nu sunt prevenite din timp, prin medicație specifică.
