Din cuprinsul articolului
Dr. Oana Rusu, medic specialist medicină internă cu competențe în ultrasonografie generală, explică pas cu pas ce investigații preventive ar trebui să facă adulții sănătoși, în funcție de vârstă și sex, și care dintre acestea sunt decontate de CNAS.
Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate în România, însă detectarea lui în stadii incipiente crește semnificativ șansele de vindecare. Programele naționale de screening există, dar mulți pacienți nu știu exact când ar trebui să înceapă controalele preventive, ce investigații sunt recomandate pentru vârsta lor sau cum pot accesa gratuit aceste servicii.
Am discutat cu dr. Oana Rusu despre calendarul ideal al investigațiilor oncologice preventive, de la 25 de ani până după 50, despre testele genetice și markerii tumorali, dar și despre noul test Galleri, care promite să revoluționeze depistarea precoce a cancerului.
La ce vârstă începe screeningul oncologic?
Doctorul Zilei: De la ce vârstă ar trebui să înceapă un adult să se gândească la investigații de screening oncologic, chiar dacă nu are simptome?
Dr. Oana Rusu: Pentru screeningul oncologic trebuie să avem în vedere, pe lângă absența/apariția simptomelor de alarmă, prezența antecedentelor oncologice heredo-colaterale. Astfel, în cazul persoanelor ce au în familie membrii cu astfel de afecțiuni, screeningul trebuie să fie inițiat cât mai devreme posibil.
Screeningul oncologic general se inițiază în funcție de sex și de afecțiunile oncologice specifice. De exemplu, în cazul femeilor, pentru screeningul cancerului de col uterin, vârsta de inițiere este 25 de ani (test Babeș-Papanicolau), pentru cancerul mamar, vârsta ideală de inițiere este 40 de ani (ecografie mamară, mamografie). În cazul bărbaților, screeningul neoplasmului de prostată se inițiază în jurul vârstei de 50 de ani, pentru neoplasmul colorectal (ambele sexe), se recomandă inițierea investigațiilor la 45 de ani (colonoscopie, test hemoragii oculte).
Investigații recomandate între 40 și 50 de ani
– Ce analize sau investigații preventive recomandați unui pacient între 40 și 50 de ani și care dintre acestea sunt decontate de CNAS?
– Majoritatea investigațiilor pentru screeningul oncologic sunt decontate de CNAS. Se inițiază testele sangvine uzuale, teste specifice de screening cum ar fi testul Babeș-Papanicolau (screening cancer col uterin), test hemoragii oculte, colonoscopie, endoscopie digestivă superioară (pentru cancere de tub digestiv), investigații imagistice (ecografie abdominală generală, ecografie mamară bilaterală, mamografie).
– Pentru femei, mamografia este recomandată în cadrul programului național abia de la 50 de ani. Ce investigații recomandați femeilor între 40 și 50 de ani și sunt decontate?
– În funcție de nivelul de risc, în general se inițiază mamografia de screening începând cu vârsta de 40 de ani în cazul pacientelor cu risc crescut, vârsta urcând spre 45-50 de ani pentru pacientele cu risc mediu/scăzut.
Femeile cu vârsta 40-50 de ani trebuie investigate în context integrat, holistic, având în vedere suprapunerea cu instalarea menopauzei și schimbarea întregului status hormonal și metabolic. Obligatoriu se începe cu partea de investigații biologice și teste sangvine care să includă și analizele hormonale (hormoni genitali, de tiroidă etc), ecografia abdominală generală reprezintă o investigație de rutină, actual fiind și decontată CNAS, apoi se continuă cu screeningul imagistic specific (ecografie mamară, mamografie), precum și testele specifice ginecologice.
Ce se schimbă după 50 de ani
– După 50 de ani, lista investigațiilor recomandate se schimbă. Ce ar trebui să includă un control oncologic preventiv complet la această vârstă?
– După vârsta de 50 de ani este obligatoriu screeningul pentru cancerul colorectal (incidența fiind foarte crescută în rândul populației) și efectuarea unei colonoscopii totale împreună cu testul FIT (hemoragii oculte).
Se adaugă la bărbați testele specifice pentru prevenția cancerului de prostată (Test PSA), iar la pacienții atent selectați din cadrul marilor fumători (fumători activi sau cu istoric semnificativ de fumat), se recomandă radiografie pulmonară standard sau CT pulmonar.
– Pentru bărbații peste 50 de ani se vorbește mult despre testul PSA. În ce situații îl recomandați și este decontat?
– Testul PSA este decontat prin CNAS, se recomandă prin rețeaua de medicină de familie sau medic specialist, se recomandă de screening, precum și în urmărirea post-procedurală.
Screeningul la fumători
– Fumătorii sau foștii fumători au nevoie de investigații suplimentare?
– Da, pacienții selectați ca fiind mari fumători (fumători activi sau cu istoric semnificativ de fumat), se recomandă radiografie pulmonară standard sau CT pulmonar.
De ce nu accesează pacienții programele gratuite de screening
– Din experiența dumneavoastră, pacienții știu că există programe gratuite de screening pentru cancerul colorectal, de sân și de col uterin? Ce îi oprește să le acceseze?
– Majoritatea persoanelor cunosc programele de screening și sunt informați despre acestea. Există mai multe cauze implicate în neaccesarea acestora și anume: pentru mediul rural discutăm despre lipsa rețelelor medicale (cabinete, dispensare, informarea adecvată), pentru mediul urban – lipsa conștientizării importanței screeningului și poziționarea lui pe locuri inferioare în lista priorităților unei persoane.
Markerii tumorali: când sunt utili și când nu
– Ce le spuneți pacienților care vor să-și facă toate analizele de cancer: markeri tumorali, imagistică, fără o indicație clară? Sunt utile și sunt decontate?
– În cazul markerilor tumorali discuția este despre faptul că ei NU sunt diagnostici (nu pun efectiv diagnosticul), pot exista valori crescute și în cazul unor patologii non-oncologice, utilizarea lor este obligatorie în cazul unei înalte suspiciuni oncologice, precum și în urmărirea evoluției pacienților după intervențiile chirurgicale oncologice/chimo/radioterapii.
Imagistica este extrem de utilă în stabilirea cu acuratețe a diagnosticului și prognosticului, dar nu este indicat să o folosim în exces, unele investigații fiind iradiante, altele nejustificând raportul cost/beneficiu.
Testele genetice BRCA1 și BRCA2
– Testele genetice precum BRCA1 și BRCA2 pot identifica persoanele cu risc crescut de cancer ereditar. Cui recomandați aceste teste? Sunt disponibile gratuit în România?
– Da, se recomandă aceste teste în special persoanelor cu antecedente familiale de cancere mamare/genitale și sunt decontate prin rețeaua oncologică specifică.
Testul Galleri: viitorul screeningului oncologic
– Auzim tot mai des despre testul Galleri, o analiză de sânge care promite să detecteze peste 50 de tipuri de cancer în stadiu incipient. Ce știți despre acest test și când ar putea deveni disponibil în România?
– Testul Galleri reprezintă o investigație nouă și promițătoare, ușor de efectuat (prelevarea unei probe de sânge), ce poate detecta precoce multiple tipuri de cancere, adesea înainte de apariția primelor simptome. Aduce un mare beneficiu în detecția precoce a unor neoplasme greu de diagnosticat timpuriu, cum ar fi neoplasmele pancreatice, pulmonare, ovariene.
Se indică persoanelor cu risc ridicat, cu vârsta de peste 50 de ani, dar, fiind test de screening, pot apărea și rezultate fals pozitive sau negative, el nefiind un test de certitudine.
Momentan, în România nu este disponibil acest test, dar privim cu speranță în viitor și ne dorim să intre cât mai curând în panelul de teste disponibile de screening oncologic.
