Din cuprinsul articolului
Anevrism de aortă. Radacina aortica reprezinta, prin varietatea afectarilor si prin multitudinea cauzelor unul din subiectele cele mai complexe. In contextul patologiei anevrismale aortice, dilatarea, anevrismul radacinii aortice apare doar intr-un procent de 1% din totalul interventiilor cardiace, insa, frecventa conditiilor patologice care pot produce dilatarea radacinii aortice si care au sanctiune chirurgicala este mult mai mare.
Dr Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară Clinica Polisano Sibiu, ne-a explicat ce înseamnă această patologie și cum poate fi tratată.
Este suficient sa amintim patologia congenitala a valvei aortice, disectia aortica, anevrismul aortei ascendente, endocardita valvei aortice etc.
Vorbind despre anevrismul radacinii aortice, cea mai frecventa cauza a acesteia este hipertensiunea arteriala si/sau ateroscleroza de perete aortic. Aceasta cauza se intalneste mai frecvent dupa 50 de ani.
Anevrism de aortă, cauze
Mai putin frecvente, dar redutabile prin gravitatea lor si datorita varstei la care se manifesta (cel mai frecvent intre 10 si 40 ani) sunt bolile care determina modificari in compozitia peretelui aortic: acesta este mai sarac in fibre elastice si de colagen, conditie care fragilizeaza peretele aortic si il expune dilatarii si rupturii in conditiile stresului tensional. Datorita acestor modificari, aorta se dilata, mai ales sinusurile acesteia, inelul aortic si inelul valvei mitrale. Acestea sunt: sindromul Marfan, Ehlers-Danlos si Loes-Dietz.
Alte boli care pot asocia dilatare de radacina aortica sunt: necroza chistica a stratului mediu al aortei, artrita reumatoida, artrita psoriazica, lupusul, b Kawasaki, Takayasu, sifilisul,etc
O referire speciala trebuie facuta pentru infectiile radacinii aortice si ale valvei aortice, care sunt relativ frecvente, grave si necesita un diagnostic precis si complex. Acestea se numesc endocardite ale radacinii sau ale valvei aortice, sunt produse de catre o varietate mare de microbi care de obicei se gasesc cantonati la nivelul unui focar la distanta de inima; acest focar poate fi un abces dentar, un panaritiu dar si un polip colic ori o infectie urinara.
Tratament
Punctul de plecare al unei endocardite este foarte variabil, la fel ca si microbii implicati. De obicei insa, este nevoie de o modificare a capacitatii de aparare a organismului pentru ca o endocardita sa se produca, sau de o leziune preexistenta la nivelul inimii, pe care un microb sa se poata grefa. Diagnosticul endocarditei presupune evidentierea modificarilor endocarditice (vegetatii, rupture de valve, abcese de inel) de la nivel cardiac dar si identificarea microbului care a produs-o, a punctului de plecare si asanarea acestuia. Ecografia cardiaca si angio-CT cardiac si aortic sunt metode diagnostic specific.
Tratamentul este unul complex: pe de o parte antibioterapie specifica (tintita pt microbul identificat) si chirurgical, prin care se inlatura si se inlocuiesc tesuturile afectate. Aceasta poate sa insemne rezectia unei valve aortice endocarditice si inlocuirea ei cu o proteza valvulara dar si operatii mult mai complexe, mergand pana la rezectii de radacina de aorta, portiuni de sept interventricular urmate de reconstructii ale tractului de ejectie ventricular, radacinii aortice si a valvei aortice cu alogrefe. Sunt operatii complexe, grevate de riscuri mari, justificate de prognosticul sumbru al evolutiei naturale a endocarditei.
Lasand la o parte patologia infectioasa a radacinii aortica si a valvei aortice, oricare ar fi cauza dilatarii radacinii aortice, diagnosticul se bazaeaza pe ecografia cardiaca si pe angio-CT. Aduc informatii pretioase EKG,Radiografia toracica si coronarografia.
In cazul sindromului Marfan, indicatia de tratament chirurgical o face dilatarea radacinii peste 45mm, este preferabila o tehnica in care sa se pastreze valva aortica, atunci cand e posibil. De asemenea, dilatarea oricarei portiuni a aortei trebuie operata inainte ca aceasta sa ajunga la 50mm. Disectia de aorta ascendenta are indicatie de operatie de urgenta.
Dilatarea inelului aortic insotita de insuficienta aortica severa are de asemenea indicatie chirurgicala de inlocuire a portiunii dilatate a aortei cu sau fara pastrarea valvei aortice. Protezele valvulare aortice pot fi biologice sau mecanice, iar daca pastrarea valvei este posibila se va reconstrui radacina aortica.
Tratamentul patologiei radacinii aortice, a valvei aortice si a aortei ascendente, presupune operatii de amploare pentru care stabilirea unei bune indicatii chirurgicale, alegerea optima a momentului operator, folosirea de materiale performante si experienta echipei chirurgicale sunt premise pentru un rezultat bun.
