Din cuprinsul articolului
Anevrismul, o URGENȚĂ medicală? Anevrismul reprezintă o formațiune vasculară cu aspect tumoral, localizată pe traiectul unei artere (cel mai des) sau vene. Se prezintă ca o dilatare a vasului sanguin și poate fi localizat oriunde în organism. Cu toate acestea, cel mai adesea el se dezvoltă în segmentul abdominal al arterei aortice și la nivelul vaselor creierului.
Anevrismul, o URGENȚĂ medicală? Ciurea: POC, a pocnit un vas în cap
Medicul Vlad Ciurea a vorbit despre anevrism. Care sunt simptomele și care e principalul semnal de alarmă. Conform medicului, anevrismul este o urgență medicală, nu ignorați.
Atenție! Anevrismul reprezintă o cauză mare de mortalitate
„Da, sunt două, pentru că aceste anevrisme intracraniene sunt ca în chirurgia abdominală, groaznice. Dacă se rupe un anevrism, și știm personalități mari, s-a rupt anevrismul, hipertensiune, se enervează la serviciu, în ședință, acasă, poc, a pocnit un vas în cap. Poate să fie un accident vascular cerebral, dar poate să fie unul hemoragic prin ruptura de anevrism.
Acest anevrism, dacă l-am prins și l-am diagnosticat, lupta mare se dă: îl operăm, cum am făcut ani și ani de zile și am aproape 1000 de cazuri operate prin metoda directă, cu microscopul, ori prin metoda actuală care se duce din ce în ce mai sus.
Aceste embolizări s-au perfecționat, au substanțe din ce în ce mai bune, au mijloace de a ține vasul din cap dilatat, să închizi vasele din apropiere, se duce direct în vasul cu leziunea respectivă și poți foarte frumos să introduci în anevrism o substanță, se învârt, fac o electro-coagulare și se opturează anevrismul în totalitate.
Este fascinant! Eu lucrez într-un centru foarte bine dotat (n.r. SANADOR) și pe mine mă fascinează rezultatele care sunt, cum pleacă acești pacienți, ce se poate obține și cum circulația creierului își desfășoară activitatea”, a declarat medicul Alexandru Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.
Anevrismul poate fi depistat la timp?
„Noi știm câteva lucruri sfinte. Dar e foarte simplu. Noi pentru noi, în clipa în care, după o ceartă, după un zbor, după stat în aeroport, te doare capul, mi-am pierdut cunoștința, am o criză migrenoasă care nu mai trece, trebuie făcut un CT sau un RMN cu facilitate angio-CT, angio-RMN. Se vede imediat chiar și dacă puțin s-a fisurat anevrismul. Se vede și fisura și sângele intracerebral. O urgență!”, a explicat Dr. Vlad Ciurea.
„Japonezii au făcut screening populației. Mă uitam, am fost de foarte multe ori în Japonia, de 7 – 8 ori, și de fiecare dată raportau încă 1000 de anevrisme operate. Zic: Ăștia altă treabă nu au? De unde le găsesc. Aaa, păi ei le găsesc prin screening.
Omul se internează pentru afecțiune hepatică. Și i se spune: știți, în cadrul investigației de angiografie hepatică, renală sau altceva, noi vrem să vă facem și o angiografie cerebrală. Sunteți de acord?
La japonezi nu merge cu da sau nu, i-o face direct. Și zice: aveți un anevrism de care nu știați. Se poate rupe, vi-l embolizăm!”, a povestit Vlad Ciurea.
„Când faci un CT și ai facilitatea de angio, apare dilatația, apare totul și apoi putem continua să dezvoltăm. Sigur, când operezi trebuie să știi tot ce se învârte în jur și să faci ocluzia. Una e să o vezi, să o știi că există și alta e să faci o evaluare și o strategie de embolizare a unui anevrism intracranian”, a conchis Vlad Ciurea.
Care este semnalul de alarmă principal
„Atunci când apare cefaleea, durerea de cap, e clar că e un semnal major de alarmă și trebuie să activăm un protocol de investigații. Când nu, mai degrabă accidental sau pentru oameni care doresc să-și cunoască interiorul…”, a spus Irinel Popescu.
„Există foarte multe persoane migrenoase, acolo începe să-și investigheze partea cerebrală. Ei au un motiv”, a completat Vlad Ciurea.
„S-ar putea ca în viitor, imagistica să devină din ce în ce mai puțin invazivă și mai ușor de efectuat și de acceptat de către populație, încât și această depistare de anevrisme cerebrale să intre în controalele anuale, pentru că mortalitatea e mare atunci când se rup și posibilitatea de a mai face ceva pentru pacient e foarte redusă”, a conchis prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de sănătate.
Simptome:
- o durere de cap bruscă și agonizantă, care a fost descrisă ca o „durere de cap ca un tunet”, asemănătoare cu o lovitură bruscă la cap, având ca rezultat o durere orbitoare, diferită de orice altceva experimentat până acum
- o rigiditate a gâtului
- stare de rău și vărsături
- durere la privirea la lumină, potrivit NHS.
Un anevrism cerebral rupt este o urgență medicală?
În cazul în care un anevrism cerebral este detectat înainte de a se rupe, se poate recomanda un tratament pentru a preveni ruperea acestuia în viitor.
Majoritatea anevrismelor nu se rup, astfel încât tratamentul este efectuat numai dacă riscul de ruptură este deosebit de ridicat.
Factorii care influențează dacă se recomandă sau nu tratamentul includ vârsta, dimensiunea și poziția anevrismului, istoricul medical al familiei dumneavoastră și orice alte afecțiuni de sănătate pe care le aveți.
În cazul în care se recomandă tratamentul, acesta implică, de obicei, fie umplerea anevrismului cu mici spirale metalice (coiling), fie o operație deschisă pentru a-l închide cu o mică clemă metalică (clipare chirurgicală).
Aceleași tehnici utilizate pentru a preveni rupturile sunt, de asemenea, folosite pentru a trata anevrismele cerebrale care s-au rupt deja.
Dacă riscul de ruptură este scăzut, veți avea controale regulate pentru a vă monitoriza anevrismul.
De asemenea, este posibil să vi se administreze medicamente pentru a vă reduce tensiunea arterială și să vi se dea sfaturi despre modalitățile prin care vă puteți reduce șansele de ruptură, cum ar fi renunțarea la fumat dacă fumați, mai notează NHS.
