Angina pectorală

Angina pectorală este o afecțiune caracterizată de senzații de disconfort sau durere în zona pieptului, care pot fi declanșate de activitate fizică sau stres emoțional și sunt, de obicei, ameliorate prin odihnă sau medicamente.

Această durere este rezultatul unei insuficiențe temporare a fluxului de sânge către mușchiul inimii, cunoscut sub numele de miocard, din cauza îngustării temporare a arterelor coronariene, care furnizează sânge inimii.

Simptome de angină pectorală

Angina pectorală este o afecțiune cardiacă care aduce cu sine senzații neplăcute în zona pieptului, adesea descrise de pacienți ca o senzație de strângere, presiune sau arsură. Aceste simptome pot fi destul de intense și pot provoca disconfort sever. Un aspect important al anginei pectorale este că senzațiile neplăcute nu se opresc în mod necesar în zona pieptului, ci pot radia către alte părți ale corpului, cum ar fi gâtul, brațele, spatele sau maxilarul.

Iradierea este un semn caracteristic al anginei pectorale. De exemplu, o persoană cu angină pectorală ar putea simți o presiune sau o senzație de strângere în piept, care apoi se răspândește către gât sau brațul stâng. Această iradiere poate să fie un indiciu important pentru medici în stabilirea diagnosticului.

Angina pectorală versus infarct

Este esențial să se facă distincția între angina pectorală și un atac de cord (infarct miocardic). Deși simptomele ambelor afecțiuni pot fi similare, există diferențe semnificative. Angina pectorală este cauzată de o insuficiență temporară a fluxului de sânge către mușchiul inimii, iar durerea este adesea declanșată de activitate fizică sau stres emoțional și este ameliorată în repaus sau prin administrarea de medicamente. Pe de altă parte, un atac de cord implică o obstrucție bruscă și severă a fluxului de sânge către o parte a inimii, ceea ce duce la moartea țesutului cardiac. Acesta necesită intervenție medicală de urgență și poate avea consecințe grave.

Astfel, angina pectorală poate fi considerată ca un semnal de alarmă al inimii, un avertisment că sistemul cardiovascular poate fi sub stres sau există riscul de complicații mai grave. Înțelegerea simptomelor și semnelor asociate cu angina pectorală este crucială pentru a căuta ajutor medical prompt și pentru a evita complicațiile sau progresia către evenimente cardiovasculare mai grave.

Tipuri de angină

Angina pectorală stabilă este forma cea mai comună și, după cum sugerează și numele, simptomele acesteia sunt stabile și prezentate în mod regulat. De obicei, apare în timpul activităților care solicită inima, cum ar fi efortul fizic sau stresul emoțional, și este ameliorată prin odihnă sau administrarea de medicamente, cum ar fi nitroglicerina. Odată ce activitatea care a declanșat angina pectorală încetează, simptomele dispăreau în general în decurs de câteva minute până la câteva zeci de minute. Angina pectorală stabilă este adesea rezultatul unei îngustări a arterelor coronariene, care furnizează sânge și oxigen inimii, din cauza aterosclerozei.

Pe de altă parte, angina pectorală instabilă este o formă mai gravă și mai imprevizibilă a afecțiunii. Apare adesea în repaus sau cu o intensitate crescută a simptomelor în comparație cu angina pectorală stabilă și poate fi un semn de avertizare al unui eveniment iminent, cum ar fi un atac de cord. Pacienții cu angină pectorală instabilă pot prezenta simptome mai severe, care pot persista pentru perioade mai lungi de timp și pot fi mai dificil de controlat. Este important să se acorde o atenție deosebită acestui tip de angină pectorală, deoarece poate indica o obstrucție mai severă a arterelor coronariene și un risc crescut de complicații cardiovasculare grave.

În general, orice formă de angină pectorală necesită evaluare și gestionare medicală adecvată pentru a preveni complicațiile și pentru a reduce riscul de evenimente cardiace grave.

Diagnostic și tratament

Procesul de diagnostic și tratament al anginei pectorale este complex și necesită o abordare integrată, care să includă evaluarea simptomelor, efectuarea unor teste clinice și investigații suplimentare, și inițierea unui plan de tratament personalizat. Iată mai multe detalii despre fiecare aspect:

1. Evaluarea simptomelor: Medicul va începe prin a lua o istorie medicală detaliată și prin a discuta cu pacientul despre simptomele pe care le experimentează. Descrierea simptomelor, inclusiv natura, frecvența, durata și factorii declanșatori, este esențială pentru stabilirea unui diagnostic precis.
2. Teste clinice: Unul dintre cele mai comune teste utilizate în diagnosticul anginei pectorale este electrocardiograma (ECG). Această procedură non-invazivă înregistrează activitatea electrică a inimii și poate detecta anomalii ale ritmului cardiac sau indicații ale ischemiei miocardice. Alte teste clinice pot include monitorizarea Holter pentru înregistrarea activității cardiace pe parcursul unei perioade mai lungi de timp și teste de efort pentru evaluarea reacției inimii la stresul fizic.
3. Investigatii suplimentare: În unele cazuri, medicul poate recomanda teste de laborator, cum ar fi testele de sânge pentru a evalua nivelurile de colesterol, glucoză și markeri inflamatori, care pot oferi informații suplimentare despre riscul cardiovascular al pacientului.
4. Inițierea unui plan de tratament: Tratamentul anginei pectorale poate include o varietate de opțiuni, în funcție de severitatea și cauza simptomelor. Acestea pot include:
   • Medicamente: Medicamentele sunt adesea utilizate pentru a controla simptomele și pentru a preveni complicațiile. Acestea pot include nitroglicerina pentru a ameliora durerea, beta-blocante și blocante ale canalelor de calciu pentru a reduce sarcina inimii și riscul de complicații, precum și medicamente pentru a controla factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul crescut.
   • Schimbări în stilul de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și gestionarea stresului, poate fi esențială în managementul anginei pectorale și în prevenirea progresiei bolii.
   • Intervenții chirurgicale: În cazurile mai severe sau în cazul în care alte metode de tratament nu sunt eficiente, medicul poate recomanda intervenții chirurgicale, cum ar fi angioplastia coronariană cu montare de stenturi sau bypass-ul coronarian, pentru a restabili fluxul de sânge către inimă.

Este important să se sublinieze că planul de tratament va fi individualizat pentru fiecare pacient în funcție de nevoile și condițiile sale specifice. De asemenea, managementul anginei pectorale implică de obicei o colaborare strânsă între pacient și echipa medicală pentru a asigura o îngrijire eficientă și coordonată.

De ce apare angina pectorală

Angina pectorală apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii, numit miocard, devine insuficient pentru a satisface nevoile acestuia de oxigen. Această lipsă temporară de oxigen poate fi cauzată de o îngustare temporară a arterelor coronariene, care sunt responsabile pentru furnizarea de sânge și oxigen inimii. Principala cauză a îngustării arterelor coronariene este ateroscleroza, un proces în care plăcile de colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, îngreunând fluxul de sânge.

Factorii care pot contribui la apariția anginei pectorale includ:

1. Ateroscleroza: Ateroscleroza este principalul factor de risc pentru angina pectorală. Depunerile de plăci de colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor coronariene pot reduce fluxul de sânge către inimă, provocând ischemie și, implicit, apariția simptomelor de angină.
2. Factori de risc pentru ateroscleroză: Există o serie de factori de risc care pot crește riscul de a dezvolta ateroscleroză și, implicit, angină pectorală. Acești factori includ hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterolul rău”), nivelurile scăzute de colesterol HDL („colesterolul bun”), fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, lipsa activității fizice și stresul.
3. Stresul emoțional și activitatea fizică intensă: Situațiile de stres emoțional și activitatea fizică intensă pot crește cerințele de oxigen ale inimii, ceea ce poate declanșa simptomele de angină la persoanele predispuse.
4. Vârsta și sexul: Riscul de a dezvolta angină pectorală crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, bărbații sunt în general mai predispuși să dezvolte angină pectorală decât femeile, deși riscul femeilor crește după menopauză.
5. Istoric familial: Persoanele care au membri ai familiei cu istoric de boli cardiovasculare, inclusiv angină pectorală, prezintă un risc crescut de a dezvolta și ei această afecțiune.

Este important să se înțeleagă că angina pectorală poate apărea și la persoane care nu prezintă factori de risc evidenți și că fiecare caz este diferit. De aceea, este crucial să se consulte un medic pentru evaluarea riscului individual și pentru a discuta despre măsuri de prevenire și gestionare a acestei afecțiuni.