Din cuprinsul articolului
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Iowa arată că persoanele cu scleroză multiplă (SM) prezintă un dezechilibru major în microbiomul oral – pierderea bacteriilor benefice și creșterea celor asociate cu inflamația.
Rezultatele, publicate în octombrie 2025 în revista npj Biofilms and Microbiomes, sugerează că microbiota din gură ar putea juca un rol neașteptat în dereglarea sistemului imunitar și evoluția bolii, deschizând drumul către teste simple de salivă și terapii bazate pe restabilirea bacteriilor sănătoase.
Gura – o fereastră către sănătatea creierului
Până acum, majoritatea studiilor despre microbiom și scleroză multiplă s-au concentrat pe intestin. Însă noua cercetare arată că microbiomul oral – al doilea cel mai complex ecosistem bacterian din corpul uman – are și el un rol important.
„Gura noastră găzduiește sute de specii bacteriene care interacționează direct cu sistemul imunitar. Am descoperit că, la pacienții cu scleroză multiplă, aceste comunități sunt profund dezechilibrate”, explică prof. dr. Ashutosh Mangalam, patolog la University of Iowa și autor principal al studiului.
Echipa a analizat probe de salivă de la 50 de pacienți cu forma recurent-remisivă a sclerozei multiple (RRMS) – cea mai frecventă – și de la un grup egal de persoane sănătoase.
Pierderea bacteriilor bune și creșterea celor proinflamatorii
Rezultatele au arătat că persoanele cu SM au un microbiom oral profund modificat (disbiotic).
S-au observat:
-
o scădere a bacteriilor benefice din genurile Streptococcus și Actinomyces, care contribuie la echilibrul natural al cavității bucale;
-
o creștere a bacteriilor asociate inflamației, precum Fusobacterium nucleatum, Porphyromonas gingivalis și Prevotella spp. – microorganisme implicate și în boli parodontale sau cardiovasculare.
Acest dezechilibru ar putea stimula sistemul imunitar să producă reacții inflamatorii sistemice, influențând chiar și procesele neurologice.
Un marker salivar pentru sănătatea nervilor
Pe lângă analiza bacteriilor, cercetătorii au realizat o profilare metabolică a salivei.
Rezultatul: niveluri semnificativ mai mici ale unei molecule protectoare numite hipotaurină, un compus cu efect antioxidant și rol esențial în protecția nervilor.
Scăderea hipotaurinei pare a fi direct legată de modificările bacteriene, iar acest compus ar putea deveni un biomarker pentru monitorizarea bolii.
„Am descoperit o legătură clară între structura microbiomului oral, metabolismul local și starea sistemului nervos. Gura poate oferi indicii importante despre inflamația sistemică din scleroza multiplă”, explică Mangalam.
Cum ar putea fi folosită descoperirea
Autorii cred că analiza salivei ar putea deveni, în viitor, un instrument simplu, neinvaziv de diagnostic sau monitorizare a sclerozei multiple.
În locul unor teste invazive sau imagistice costisitoare, profilul microbiomului oral și nivelurile unor metaboliți precum hipotaurina ar putea semnala modificările imune din stadiile incipiente ale bolii.
Mai mult, pentru că microbiomul oral este mult mai ușor de modificat decât cel intestinal, descoperirea ar putea duce la noi tipuri de tratamente – probiotice sau terapii bacteriene personalizate – menite să refacă echilibrul natural al gurii și să reducă inflamația sistemică.
O nouă perspectivă asupra bolilor neurologice
Cercetarea de la University of Iowa întărește ideea că sănătatea orală și cea neurologică sunt profund interconectate.
Studii recente au făcut legătura între bacteriile orale și alte boli, precum Alzheimer, Parkinson sau artrita reumatoidă, prin mecanisme inflamatorii comune.
„Sănătatea cavității bucale este adesea ignorată în contextul bolilor neurologice, dar aceste rezultate arată că ar trebui privită ca o parte integrantă a sănătății creierului”, subliniază Mangalam.
Ce urmează
Echipa plănuiește să extindă studiul pe un număr mai mare de pacienți și să urmărească în timp modul în care tratamentele standard pentru SM influențează microbiomul oral.
De asemenea, cercetătorii vor să testeze dacă restabilirea bacteriilor benefice poate atenua simptomele sau încetini progresia bolii.
Proiectul a fost realizat de specialiști din mai multe departamente ale University of Iowa – Medicină, Stomatologie, Sănătate Publică, Nursing și Centrul Oncologic Holden – și a fost finanțat parțial de National Institutes of Health (NIH).
