Din cuprinsul articolului
O specie de bacterii intestinale care devine mai abundentă odată cu înaintarea în vârstă ar putea contribui direct la pierderea memoriei, arată un studiu publicat în Nature. Cercetarea, realizată pe șoareci, sugerează că unele microorganisme din microbiom pot afecta comunicarea dintre intestin și creier și pot influența funcțiile cognitive.
Dacă mecanismul descoperit va fi confirmat și la oameni, rezultatele ar putea deschide drumul către tratamente noi pentru declinul cognitiv, bazate pe modificarea microbiomului intestinal.
Legătura dintre intestin și creier
De ani buni, cercetătorii studiază ceea ce este numit axa intestin–creier, un sistem complex de comunicare care implică nervii, hormonii și semnalele chimice produse de microbi.
În studiul recent, cercetătorii au identificat o specie bacteriană, Parabacteroides goldsteinii, care pare să interfereze cu semnalele transmise prin nervii senzoriali ce conectează intestinul cu creierul.
Acest mecanism ar putea explica, cel puțin parțial, de ce memoria și capacitatea de învățare scad în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.
Experimentul care a schimbat microbiomul șoarecilor tineri
Pentru a înțelege rolul bacteriilor intestinale în procesul de îmbătrânire, cercetătorii au realizat un experiment neobișnuit.
Ei au plasat șoareci tineri, de aproximativ două luni, în aceeași cușcă cu șoareci bătrâni, de aproximativ 18 luni — echivalentul aproximativ al unei persoane de aproape 60 de ani.
După doar o lună, șoarecii tineri au început să prezinte performanțe similare cu cele ale șoarecilor vârstnici în testele de memorie.
Într-un test clasic, animalele sunt expuse la obiecte familiare și la unele noi. În mod normal, șoarecii petrec mai mult timp explorând obiectele noi, semn că își amintesc ce au văzut anterior.
Șoarecii tineri care au stat împreună cu cei bătrâni nu au mai făcut diferența între obiectele familiare și cele noi. Aceasta indică o pierdere a memoriei pe termen scurt.
Microbiomul s-a schimbat rapid
Cercetătorii au observat că microbiomul intestinal al șoarecilor tineri devenise foarte asemănător cu cel al animalelor vârstnice.
La șoareci, bacteriile intestinale se pot transmite ușor între indivizi deoarece animalele împart mediul și ingeră microorganismele prezente în excremente.
După analizarea microbiomului, cercetătorii au identificat bacterii care erau mult mai abundente la animalele bătrâne.
Printre acestea s-a remarcat Parabacteroides goldsteinii.
Bacteria care a afectat memoria
Pentru a testa rolul acestei bacterii, cercetătorii au colonizat intestinul unor șoareci tineri cu această specie microbiană.
Rezultatul a fost surprinzător: animalele au început să prezinte dificultăți în testele de memorie, asemănătoare celor observate la șoarecii vârstnici.
Experimentele suplimentare au arătat și reversul situației.
Atunci când șoarecii bătrâni au primit antibiotice care au eliminat bacteriile intestinale sau terapii cu bacteriofagi — virusuri care distrug bacteriile — performanțele lor în testele de memorie s-au îmbunătățit.
În unele cazuri, rezultatele au devenit comparabile cu cele ale șoarecilor tineri.
Cum afectează bacteriile comunicarea dintre intestin și creier
Cercetătorii au descoperit că această bacterie interferează cu semnalele nervoase transmise de intestin către creier.
Aceste semnale sunt transmise prin nervii senzoriali și sunt esențiale pentru reglarea unor procese fiziologice complexe, inclusiv cele implicate în memorie și învățare.
Pe măsură ce bacteriile afectează aceste circuite, creierul primește mai puține informații despre starea organismului.
Unii cercetători compară fenomenul cu scăderea percepției senzoriale care apare odată cu înaintarea în vârstă.
Ce înseamnă descoperirea pentru oameni
Deși studiul a fost realizat pe șoareci, oamenii de știință spun că sistemul de comunicare intestin–creier este foarte similar la mamifere.
Acest lucru ridică posibilitatea ca mecanismele descoperite să existe și la oameni.
Dacă această ipoteză se confirmă, tratamentele care modifică microbiomul ar putea deveni o strategie pentru încetinirea sau chiar inversarea declinului cognitiv.
Astfel de terapii ar putea include:
-
probiotice specifice
-
dietă adaptată microbiomului
-
bacteriofagi care elimină anumite bacterii
-
transplant de microbiotă intestinală
Microbiomul, o frontieră nouă în neurologie
În ultimul deceniu, cercetările asupra microbiomului au arătat că bacteriile intestinale influențează mult mai multe aspecte ale sănătății decât se credea inițial.
Studii anterioare au legat microbiomul de:
-
depresie
-
anxietate
-
boli neurodegenerative
-
imunitate
-
metabolism
Pe măsură ce oamenii de știință înțeleg mai bine aceste mecanisme, microbiomul intestinal devine o țintă tot mai importantă pentru dezvoltarea de tratamente.
De ce memoria se deteriorează odată cu vârsta
Declinul cognitiv este influențat de mai mulți factori:
-
modificări ale conexiunilor neuronale
-
inflamație cronică
-
acumularea de proteine toxice în creier
-
factori genetici
-
stil de viață
Studiul sugerează că microbiomul intestinal ar putea fi o piesă importantă din acest puzzle.
Dacă rezultatele vor fi confirmate și la oameni, manipularea bacteriilor intestinale ar putea deveni una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare pentru prevenirea pierderii memoriei odată cu îmbătrânirea.
