Din cuprinsul articolului
Anunţ teribil de la OMS: Hepatita D este cancerigenă. Pentru că boala continuă să provoace peste 1,3 milioane de decese anual, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cere acțiuni urgente pentru eliminarea bolii, clasificată oficial ca fiind cancerigenă. Boala a fost depistată până în acum 20 de țări, cele mai multe cazuri fiind în Marea Britanie.
Noutate majoră anunțată de OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un nou semnal de alarmă cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei și cere guvernelor să accelereze lupta împotriva hepatitei virale, care continuă să provoace peste 1,3 milioane de decese anual, în principal din cauza cirozei și a cancerului hepatic. O noutate majoră anunțată de OMS este faptul că hepatita D a fost recent clasificată ca boală cancerigenă pentru oameni, alături de hepatitele B și C.
„La fiecare 30 de secunde, o persoană moare din cauza unei complicații severe cauzate de hepatită. Și totuși, avem instrumentele pentru a preveni aceste decese”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.
Hepatitele B, C și D – cele mai periculoase forme
Virusurile hepatitice A, B, C, D și E provoacă infecții hepatice acute, însă doar tipurile B, C și D pot deveni cronice, crescând riscul de boli hepatice grave. Aceste trei tipuri afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global, potrivit who.int.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este faptul că majoritatea celor infectați nu știu că sunt bolnavi, ceea ce întârzie accesul la tratament și crește riscul de complicații.
Hepatita D – risc de cancer hepatic de până la 6 ori mai mare
Potrivit agenției Internaționale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), hepatita D este cancerigenă pentru oameni, similar cu hepatitele B și C. Hepatita D poate apărea doar la persoanele care au deja hepatita B, dar riscul de a dezvolta cancer de ficat este de 2 până la 6 ori mai mare față de infecția cu hepatita B singură.
„OMS a publicat în 2024 noi ghiduri pentru testarea hepatitelor B și D și urmărește rezultatele tratamentelor inovatoare pentru hepatita D,” a declarat Dr. Meg Doherty, Directorul pentru Știință în Sănătate din cadrul OMS.
Tratamentele nu sunt suficiente pentru toți pacienții
OMS avertizează că efectele reale – reducerea deceselor și a cazurilor de cancer – pot fi obținute doar dacă statele extind rapid accesul la: vaccinare, testare, tratament și reducerea riscurilor, integrate în sistemele publice de sănătate.
Progrese globale și lacune critice
Sunt înregistrate unele progrese importante:
- În 2025, numărul țărilor cu planuri naționale pentru hepatită a crescut de la 59 la 123;
- 129 de țări testează gravidele pentru hepatita B (față de 106 în 2024);
- 147 de țări oferă vaccinul împotriva hepatitei B la naștere.
Cu toate acestea, acoperirea serviciilor rămâne foarte scăzută:
- Doar 13% dintre cei cu hepatita B și 36% cu hepatita C au fost diagnosticați până în 2022;
- Doar 3% dintre pacienții cu hepatita B și 20% cu hepatita C primesc tratament, departe de țintele pentru 2025 (60% diagnosticați și 50% tratați);
- Doar 27 de țări au integrat serviciile pentru hepatita C în centrele de reducere a riscurilor.
OMS cere acțiuni urgente
- Creșterea investițiilor interne în sănătate;
- Asigurarea de tratamente accesibile;
- Colectarea unor date mai bune;
- Eliminarea stigmatizării persoanelor infectate;
- Integrarea completă a serviciilor de hepatită în sistemul de sănătate.
OMS estimează că, dacă toate aceste măsuri sunt aplicate, se pot salva milioane de vieți și se pot preveni 9,8 milioane de infecții noi până în 2030.
