Din cuprinsul articolului
Aproape nouă din zece adulți prezintă risc de a dezvolta o afecțiune gravă care, deși poate fi prevenită, este aproape necunoscută publicului larg: sindromul cardiovascular–renal–metabolic (CKM).
Datele provin dintr-un sondaj recent realizat de American Heart Association (AHA), care arată că majoritatea oamenilor nu știu că bolile inimii, rinichilor, diabetul și obezitatea sunt interconectate — și pot accelera distrugerea reciprocă a organelor.
O legătură ignorată între inimă, rinichi și metabolism
Până de curând, aceste boli erau tratate separat: cardiologul se ocupa de inimă, diabetologul de glicemie, iar nefrologul de rinichi. Însă specialiștii au descoperit că ele formează un cerc vicios – o „rețea” de procese inflamatorii și metabolice care, odată pornite, se întrețin reciproc.
„O tensiune arterială crescută afectează rinichii, iar rinichii bolnavi cresc riscul de insuficiență cardiacă. Dacă adăugăm și diabetul sau obezitatea, riscul se multiplică exponențial”, explică dr. Nidhi Kumar, cardiolog intervievat de CBS News.
American Heart Association a introdus oficial termenul CKM syndrome în 2023, pentru a sublinia că este vorba de un singur sindrom sistemic, nu de patru boli diferite.
Cum se stabilește diagnosticul
Medicii clasifică sindromul în cinci stadii, de la 0 la 4, potrivit Cleveland Clinic:
-
Stadiul 0: fără factori de risc;
-
Stadiul 1: exces de grăsime corporală;
-
Stadiul 2: prezența unei afecțiuni precum diabetul de tip 2, hipertensiunea sau boala cronică de rinichi;
-
Stadiul 3: risc crescut sau boală cardiacă fără simptome evidente;
-
Stadiul 4: boală cardiacă manifestă, cu simptome, afectare metabolică și adesea insuficiență renală.
Un studiu publicat în revista JAMA a arătat că aproape 90% dintre adulți au cel puțin un factor de risc CKM, precum hipertensiunea, colesterolul crescut, glicemia ridicată, excesul de greutate sau scăderea funcției renale.
De ce este sindromul atât de periculos
„Interacțiunea acestor factori crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă mai mult decât oricare dintre ei separat”, avertizează AHA într-un comunicat.
De pildă, o persoană care suferă de diabet și hipertensiune are un risc dublu de a dezvolta boală coronariană, iar dacă apare și afectarea renală, speranța de viață scade cu până la 10 ani, potrivit unui raport recent publicat în European Heart Journal.
Stilul de viață contează mai mult decât credem
Veștile bune sunt că CKM poate fi prevenit. Specialiștii recomandă reducerea consumului de sare și zahăr, menținerea unei greutăți corporale normale, mișcare zilnică (cel puțin 30 de minute de mers alert) și controale medicale anuale pentru tensiune, glicemie și colesterol.
„De cele mai multe ori, sindromul CKM nu doare, nu dă semne evidente, iar oamenii îl descoperă abia când apar complicațiile cardiace. Un stil de viață echilibrat și analizele regulate sunt cea mai sigură formă de prevenție”, spune dr. Eduardo Sanchez, director medical al AHA pentru prevenție.
Un apel la schimbarea modului de tratament
În prezent, medicii tratează separat inima, rinichii și metabolismul. Dar cercetătorii speră ca, în viitor, pacienții să beneficieze de o abordare integrată. „Scopul este ca fiecare pacient să primească un tratament holistic, nu doar pentru un organ, ci pentru întregul sistem afectat”, a declarat un reprezentant al Cleveland Clinic.
Sondajul Harris Poll, realizat pentru AHA în august 2025 pe un eșantion de 4.000 de adulți americani, arată că aproape trei sferturi dintre respondenți, odată ce au aflat despre CKM, au înțeles importanța lui și au declarat că vor să afle mai multe.
Sindromul cardiovascular–renal–metabolic ar putea fi „boala secolului XXI” — nu pentru că e rară, ci pentru că e invizibilă. Aproape toți adulții prezintă cel puțin un factor de risc, dar foarte puțini știu acest lucru. Prevenția timpurie, controalele medicale periodice și adoptarea unui stil de viață sănătos pot transforma acest diagnostic dintr-o amenințare tăcută într-o condiție controlabilă.
