Din cuprinsul articolului
Aproximativ 85% dintre pacienții cu cancer nu se alimentează corect, iar acest lucru le scade speranța de viață. Malnutriția este considerată o “adevărată epidemie” iar dieta în cancer trebuie să se schimbe.
Se vorbește mult despre cancer, despre prevenție, tratamente de ultimă oră și tehnologii tot mai performante, dar rareori este adus în discuție un subiect la fel de important pentru pacienții oncologici – nutriția lor corectă, respectiv lipsa ei care se numește malnutriție. Nutriția în cancer îi duce pe mulți cu gândul la măsuri extreme precum eliminarea cărnii și a lactatelor ori căutarea unor soluții așa-zis miraculoase din diverse plante.
Epidemie de malnutriție la pacienții cu cancer
Nici medicii nu îi dau nutriției oncologice atenția și importanța cuvenite – majoritatea cazurilor nu sunt tratate într-o echipă care să includă și specialistul în dietă, iar în România pacienții care merg totuși la un astfel de expert să îi ceară sfatul o fac din proprie inițiativă și rareori integrează în tratament indicațiile corecte. Situația nu este radical mai bună în alte țări, în SUA vorbindu-se chiar despre o “adevărată epidemie” de malnutriție.
’’Suntem cumva obișnuiți cu imaginea unui pacient oncologic firav, slăbit de tratamente. Atât de obișnuiți încât foarte mulți dintre oncologi nu își pun problema unei colaborări cu un medic dietetician, nutriționist, pe parcursul tratamentului. Sunt și foarte prinși în probleme birocratice și un număr mare de pacienți de îngrijit. Dar adevărul este că o scădere cu doar 5 % a greutății corporale a unui suferind de cancer poate prezice o durată de supraviețuire mai mică. Datele sunt din statisticile americane, în SUA preocuparea pentru o dietă care să ajute bolnavul de cancer este tot mai mare. De altfel în toate ghidurile oncologice principiul de bază este acela că greutatea se corelează direct proporțional cu prognosticul și supraviețuirea. Cu alte cuvinte, pierzi în greutate, prognosticul devine din ce în ce mai nefavorabil, recidivele sunt din ce în ce mai amenințătoare și rata de supraviețuire scade’’, explică Dr. Isabela Komporaly.
Un organism malnutrit nu are o imunitate rezistentă
În funcție de tipul tumorii, până la 85% dintre pacienții diagnosticați cu cancer se confruntă cu o scădere involuntară în greutate. Iar studiile arată că această scădere este asociată adesea cu întreruperea tratamentului – un pacient slăbit nu mai face fața ședințelor solicitante de chimioterapie sau radioterapie, cu infecții puternice – un organism malnutrit nu are o imunitate rezistentă, cu reinternări frecvente și o mortalitate timpurie.
O cercetare publicată în 2015 în Journal of Clinical Oncology a demonstrat că pacienții cu o greutate stabilă și un IMC (indice de masă corporală) de 28 sau peste au avut o rată de supraviețuire de aproape 5 ori mai mare decât cei care au pierdut 15% sau mai mult din greutate și aveau un IMC de 22 sau sub această valoare.
Vorbim despre o supraviețuire analizată în cadrul cercetării de 20,5 luni față de 4,3 luni. Chiar dacă studiile nu sună bine și sunt conștienți că trebuie să se alimenteze ca la carte, pacienții oncologici au dificultăți în acest proces. Depresia, efectele adverse ale chimioterapiei sau radioterapiei fac alimentația tot mai anevoioasă. Așa apare cașexia, explicată mai jos de medicul Isabela Komporaly.
Caşexia diferă de înfometarea propriu-zisă
’’Cașexia este o manifestare frecventă a neoplaziei care trebuie suspectată la pacientul cu cancer cu o scădere a greutății corporale de peste 5% din greutatea dinainte de boală, și care este certă la o scădere de peste 10%. Cașexia este un sindrom complex manifest clinic prin scădere progresivă involuntară a greutății corporală, scăderea apetitului și modificări biochimice.
Efectele clinice ale cașexiei sunt risc crescut de morbiditate/mortalitate, scăderea toleranței și un răspuns nesatisfăcător la tratament comparative cu pacienții normali, alterarea statusului imun, creșterea costurilor tratamentului, deces prin complicații nutriționale (la 20% dintre pacienții oncologici). Circa 40% din pacienţii oncologici dezvoltă cașexie în cursul tratamentului. Cancerele sferei ORL (40%), esofagiene (78,9%) şi pancreatice sunt cel mai frecvent asociate cu cașexie. Mecanismele caşexiei neoplazice sunt puţin înţelese în prezent. Caşexia diferă de înfometarea propriu-zisă (survine atunci când neoplazia generează un sindrom inflamator generalizat), şi suplimentarea alimentaţiei nu este singura modalitate de a redresa starea de nutriţie a pacientului’’.
Pacienții cu cancer au nevoie de multe proteine
Se pune accent pe proteine în alimentația pacientului oncologic pentru că imunitatea este corelată cu masa musculară proteică. În mod natural, un adult poate pierde anual 0,3% din masa lui musculară, parte din procesul firesc deîmbătrânire. Pacienții care suferă de cancer pot pierde 3,3% din masa musculară în fiecare an. Procesul se numește sarcopenie și poate fi de 10 până la 25 de ori mai rapid la pacienții care primesc chimioterapie sau radioterapie. Este ca și cum acești oameni ar îmbătrâni 10 ani într-unul singur. Iar asta îi face mult mai slabi în fața bolii.
’’Un aport proteic ridicat reduce imunosupresia cauzată de terapie, îmbunătățește funcțiile imunitare, reduce complicațiile postoperatorii, accelerează vindecarea plăgilor postoperatorii, menține nivele plasmatice de albumină, principala proteină din plasma umană cu multiple funcții importante. Un aport crescut de acizi grași omega-3 reduce cașexia și sporește greutatea corporală, reduce nivelul proteinelor de fază acută implicate în inflamație. Carbohidrații sunt de evitat sau de redus pentru că studiile ne arată că celulele țesuturilor tumorale au nevoie de carbohidrați (zaharuri) pentru a se dezvolta. Și noi vrem contrariul’’, spune Dr. Komporaly.
