Supranumit „ucigașul tăcut”, colesterolul ridicat provoacă probleme pentru sănătatea cardiovasculară, crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Aici intervine medicamentul, cunoscut sub numele de statine, pentru a reduce cantitatea de colesterol produsă de organism. Cu toate acestea, soia ar putea fi, de asemenea, foarte eficientă, potrivit unor noi cercetări.
Indiferent dacă adăugați un strop de lapte de soia în cafea sau amestecați cuburi de tofu prăjit în tăiței, boabele de soia s-au au devenit o bază populară, în ultimul secol.
Și pentru un motiv întemeiat. Plină cu diverse vitamine și minerale, soia a fost asociată cu un risc mai scăzut de apariție a unei game de probleme cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
Dacă credeți că acest aliment pe bază de plante este doar pentru vegani, un nou studiu vă poate determina să vă gândiți din nou.
Cercetările, publicate în revista Antioxidants, au descoperit că consumul de făină de soia bogată în proteina B-conglicinină are potențialul de a reduce nivelul de colesterol „rău”.
De fapt, echipa de cercetare a descoperit că acest produs din soia reduce nivelul ridicat de colesterol și alte lipide cu până la 70 la sută.
În plus, soia a reușit să reducă riscul de boli metabolice, cum ar fi boala ficatului gras și ateroscleroza, care detaliază acumularea de grăsimi în vasele de sânge.
În timp ce boabele de soia sunt celebrate pentru proprietățile lor de scădere a colesterolului de ceva vreme, această nouă cercetare a decis să analizeze mecanismul real responsabil pentru aceste efecte.
Autoarea studiului, Elvira de Mejia, a spus: „Așa cum am emis ipoteza, efectele boabelor de soia asupra metabolismului colesterolului nu sunt asociate doar cu concentrațiile și compoziția lor de proteine, ci și cu peptidele încorporate în ele care sunt eliberate în timpul digestiei gastrointestinale”.
Echipa a analizat 19 soiuri de făină de soia, fiecare dintre acestea conținând proporții diferite de două proteine – glicinină și B-conglicinină.
Proporția de glicinină din aceste soiuri a variat de la 22 la sută la 60 la sută, în timp ce raportul B-conglicinină a variat de la 22 la sută la 52 la sută.
Folosind o simulare a procesului digestiv uman, echipa a identificat 13 peptide bioactive produse în timpul digestiei, majoritatea provenind din aceste două proteine.
În plus, cercetătorii au descoperit că proprietățile inhibitoare au fost de două până la șapte ori mai puțin puternice decât simvastatina – un medicament popular folosit pentru a trata nivelurile ridicate de colesterol „rău” și de grăsimi din sânge.
