Din cuprinsul articolului
Părintele Arsenie Boca spune despre post că toate relele încep de la stomac. Nu este persoană care să nu fi auzit de post, însă pentru mulți sensul său nu este pe deplin cunoscut.
Restricțiile alimentare, fără de care nicio dietă nu ar fi posibilă, fac parte și din post, însă nu în sensul unui regim alimentar. Căci postul fără componenta sa spirituală este fără sens, chiar dacă am renunțat la produsele de origine animală (carne, ouă, lapte).
Mâncând produse asemenea vegetarienilor și cîntărindu-ne cît de des în speranța că am mai pierdut un kilogram două nu înseamnă că postim. Apoi, găsind substitut pentru lapte, brânză etc. renunțăm la jertfa pe care suntem datori să o facem.
Postul nu este nici un mijloc de a slăbi ca să arătăm bine, nici o metodă de detoxifiere, căci ținta sa nu este trupul, care este trecător, ci sufletul, postul reprezentând un ajutor pentru a dobândi mântuirea.
Biserica ne învaţă că postul mai înseamnă și rugăciune, și fapte bune
„Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele(…) și toate mădularele trupului vostru”, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur referindu-se la post,iar părintele Arsenie Boca atrăgea atenţia: “(…)Înca din rai i-a rânduit Dumnezeu lui Adam, strămoşul neamului omenesc, înfrânarea de la mâncare; şi n-a ascultat Adam. Iar neascultarea aceasta l-a scos afară din Rai. Şi a plâns Adam pe urmă! De atunci pribegim şi noi pe afară şi plângem plânsul lui Adam, căci de atunci noi nu mai putem vedea pe Dumnezeu. Aceasta întru pomenirea izgonirii lui Adam din Rai”.
“(…)De atunci au postit toţi cei ce au făcut lucrul lui Dumnezeu: Moise, Proorocii şi toţi cei dinainte de Hristos. Nici nu mai vorbim de cel mai aspru post pe care l-a postit vreodată Sfântul Ioan Botezătorul. Mântuitorul Însuşi a postit 40 de zile înainte de a-şi începe propăvăduirea. Dar să nu ţinem postul într-un înteles îngust. Căci sunt unii care cred că a nu mânca (deloc) carne si cele asemenea ar fi tocmai de ajuns ca să se cheme că ai postit. Nu mănânci carne de porc, dar carne de om mănânci: clevetind, muşcând cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul”.
Despre Postul Crăciunului
În cele 40 de zile ale postului de Crăciun, credincioșii NU trebuie să consume, carne, brânză și ouă, în timp ce în zilele de luni, miercuri și vineri se consumă mâncare fără ulei și fără vin.
În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult decât atât, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin.
În Postul Crăciunului se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea, miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.
