Sari la conținut

Arsurile la stomac NU înseamnă prea mult acid. Greșeala care îți sabotează digestia

Arsuri la stomac
Sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro

Refluxul gastric și arsurile la stomac nu sunt întotdeauna cauzate de exces de acid. Află de ce aciditatea scăzută a stomacului poate fi adevărata problemă și cum afectează digestia.

Refluxul gastroesofagian, arsurile la stomac și indigestia sunt probleme extrem de frecvente, iar explicația clasică este aproape mereu aceeași: prea mult acid gastric. Din acest motiv, milioane de oameni ajung să ia zilnic antiacide sau inhibitori de pompă de protoni (IPP).

Totuși, din ce în ce mai mulți specialiști în nutriție și sănătate digestivă, printre care și dr. Eric Berg, atrag atenția asupra unui adevăr mai puțin cunoscut: în multe cazuri, problema reală este lipsa unui acid gastric suficient de puternic, nu excesul acestuia.

Citeste si…

Rolul real al acidului gastric în organism

Acidul gastric nu este un „dușman” al stomacului, ci un element esențial pentru sănătatea digestivă. Un stomac sănătos trebuie să fie foarte acid pentru a-și îndeplini funcțiile corect.

Acidul gastric este responsabil pentru:

  • Digestia proteinelor, prin activarea enzimelor digestive
  • Distrugerea bacteriilor și microbilor ingerate odată cu alimentele
  • Absorbția mineralelor esențiale precum magneziul, calciul, zincul și fierul
  • Transmiterea semnalelor corecte către intestine pentru continuarea digestiei

Atunci când acidul gastric nu este suficient de acid, aceste procese sunt afectate în lanț.

De ce aciditatea scăzută poate cauza reflux și arsuri

Contrar credinței populare, aciditatea scăzută a stomacului poate favoriza refluxul. Cum se întâmplă acest lucru?

Când stomacul nu este suficient de acid:

  • Alimentele, mai ales proteinele, sunt digerate incomplet
  • Mâncarea stagnează mai mult timp în stomac
  • Se produce fermentație și presiune
  • Sfincterul esofagian inferior nu se închide corespunzător

Astfel, conținutul stomacului poate urca spre esofag, provocând arsuri, reflux și disconfort, chiar dacă nivelul de acid nu este ridicat.

Citeste si…

Antiacidele și IPP: soluție pe termen scurt, problemă pe termen lung

Medicamentele antiacide și inhibitorii de pompă de protoni sunt concepute pentru a reduce acidul gastric. Pe termen scurt, ele pot calma simptomele, însă nu rezolvă cauza reală a problemei.

Utilizarea îndelungată poate duce la:

  • Deficiențe de magneziu, calciu și vitamina B12
  • Probleme de absorbție a nutrienților
  • Slăbirea structurii osoase
  • Dezechilibre digestive cronice
  • Posibile efecte adverse asupra rinichilor

Nu întâmplător, multe prospecte menționează că aceste medicamente nu sunt recomandate pentru utilizare pe termen lung, deși mulți oameni le folosesc ani la rând.

De ce tratarea simptomelor nu este suficientă

Reducerea acidului gastric poate calma temporar arsurile, dar nu corectează mecanismul digestiv defectuos. În timp, acest lucru poate crea un cerc vicios:

Citeste si…

  • Acid gastric scăzut
  • Digestie deficitară
  • Reflux și arsuri
  • Mai multe antiacide
  • Acid și mai scăzut

Fără identificarea cauzei reale, problema tinde să reapară sau să se agraveze.

Ce poate contribui la aciditatea gastrică scăzută

Printre factorii frecvent asociați cu scăderea acidului gastric se numără:

  • Stresul cronic
  • Alimentația dezechilibrată
  • Consumul excesiv de alimente procesate
  • Deficiențele de zinc
  • Înaintarea în vârstă
  • Utilizarea îndelungată a medicamentelor antiacide

Refluxul gastric și arsurile la stomac nu sunt întotdeauna semnul unui exces de acid. În multe situații, stomacul nu este suficient de acid pentru a funcționa corect, iar suprimarea acidului poate agrava problema pe termen lung.

Înțelegerea rolului real al acidului gastric este un pas esențial spre o digestie sănătoasă și spre abordarea cauzelor reale, nu doar a simptomelor.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
avatar image
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Citeste si…

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel