Scăderea temperaturilor şi reducerea numărului de ore în care beneficiem de lumina zilei ne pot da o senzaţie de somnolenţă, o stare prelungită de slăbiciune fizică, putem resimţi lipsă de energie sau apatie.
Este bine să știm, însă, că o parte dintre semnele asteniei sunt comune cu acelea ale anemiei prin carență de fier. De exemplu, femeile care au deficit de fier pot resimţi stări de oboseală accentuată pentru o durată mai mare de timp și pot fi mai irascibile. În cazul copiilor, anemia prin carenţă de fier, necorectată la timp, este responsabilă de performanţe şcolare mai reduse, de o slabă capacitate de concentrare precum şi de scăderea imunităţii şi a rezistenţei la infecţii.
Fierul are multiple roluri, două dintre cele mai importante fiind acelea de dezvoltare normală a creierului și de oxigenare a tuturor organelor din corp. În acelaşi timp, fierul este un mineral vital dezvoltării metabolice şi structurale a întregului sistem nervos şi ne asigură energia de care avem nevoie zilnic.
„Modificările de comportament ale copiilor, care nu sunt temporare, ci persistă pentru o perioadă medie de timp, pot fi o consecinţă a deficitului de fier, şi trebuie aduse în discuție la consultul medicului de familie sau al pediatrului. Deopotrivă, femeile tinere, active, care au un ritm de viaţă alert, nu mănâncă regulat, sunt vegetariene sau ţin diete, ar trebui să îşi verifice nivelul de fier anual, prin analize de sânge. Tenul palid, părul şi unghiile fragile, scăderea randamentului la locul de muncă, sunt doar câteva dintre semnele anemiei prin carenţă de fier în cazul acestora.” declară Dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”.
În sezonul rece organismul consumă din rezervele de minerale şi vitamine pe care le-a acumulat în lunile calde. Cu toate că în această perioadă gama de legume şi de fructe nu mai este atât de variată, toamna putem să consumăm sfeclă roşie, morcovi sau prune, care sunt recunoscute pentru un conţinut de fier mai mare decât al altor alimente. De asemenea, ficatul, gălbenuşul de ou sau ciupercile albe sunt bune resurse de fier pentru organism şi pot fi găsite cu uşurinţă pe tot parcursul anului.
Nutriţia alături de medicamentele care conţin fier ajută în corecţia carenţei de fier. De aceea, este recomandat să includem constant şi în meniul celor mici alimente care sunt renumite pentru conţinutul mai ridicat de fier. Aşadar, carnea roşie, somonul, spanacul, sfecla, broccoli și, în general, legumele cu frunze verzi, preparate individual sau împreună, în funcţie de preferinţă şi de gust, ne pot ajuta să ne asigurăm că micuţii noştri au energie deplină în fiecare zi şi se dezvoltă sănătos.
„Potrivit protocolului naţional, bebeluşii cu vârsta mai mare de şase luni, trebuie să primească suplimente care conţin fier, sub formă de picături sau soluţie buvabilă, deoarece, chiar dacă sunt alăptaţi, necesarul de fier este mai mare decât aportul din laptele matern. În cazul adulţilor, medicul va stabili durata tratamentului cu medicamente care conţin fier pe baza analizelor de sânge, care arată exact cât de profundă este carenţa de fier, şi dacă aceasta a evoluat la nivelul de anemie.” completează Dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”.
Cu cât anemia prin carență de fier va fi depistată din timp, cu atât mai repede vom putea preveni consecințele pe care le poate avea atât asupra stării noastre de sănătate, cât și a copiilor noștri. Efectele anemiei prin carență de fier se pot manifesta pe termen lung în cazul celor mici. Abilităţile lingvistice insuficient dezvoltate, comportamentul ezitant al preşcolarilor, lipsa de energie, dezvoltarea fizică mai lentă, dar mai ales afectarea creierului și a funcției cognitive sunt repercusiuni ce pot fi puse pe seama carenței de fier.
