Astmul și cei mai întâlniți factori declanșatori

Astmul și cei mai întâlniți factori declanșatori
Astmul și cei mai întâlniți factori declanșatori

Astmul este o afecțiune cronică, o boală multifactorială care este declanșat de inflamarea căilor respiratorii, de anumiți factori predispozanți dar și de moștenirea genetică a fiecărui individ. Practic, are loc o îngustare a bronhiilor iar aerul nu mai trece cu ușurință. Marea majoritate a celor care sunt diagnosticați cu astm prezintă episoade, crize în care este prezentă respirația șuierătoare, apar dificultăți la respirație, tuse și o senzație pregnantă de apăsare în piept.

Boala poate să apară la orice vârstă, dar de cele mai multe ori debutul are loc în copilăria mică. Medicii spun că și fondul genetic are un rol important în dezvoltarea bolii. De asemenea, datele statistice spun că băieții au risc dublu de a face astm comparativ cu fetițele.

Medicii atrag atenția asupra faptul că fumatul mamei în timpul celor 9 luni de sarcină. De asemenea, inclusiv expunerea la anumiți alergeni (polen, igrasie, mucegai, acarienii din praful de casă, parfum, diverse alimente) pot declanșa boala. Medicii spun că infecțiile virale sau cele bacteriene sunt factori predispozanți în declanșarea astmului. Și administrarea unor medicamente, de exemplu medicamentele antiinflamatoare nesteroide, beta-blocantele sunt o condiție a dezvoltării acestei afecțiuni.

Există și un tip de astm care are debutul la vârsta adultă, numit și astm ocupațional. În cazul acestui tip de astm sunt implicate peste 200 de substanțe ca posibili factori etiologici. De exemplu, produsele chimice folosite pentru fabricarea de vopsele, lacuri, adezivi, pentru izolații, materiale de ambalare, saltele din spuma, tapițerii. De asemenea, sunt și alți factori declanșatori, de exemplu: schimbările de temperatură, ceața, fumul de eșapament, dar și stresul mami în timpul sarcinii, anxietatea, efortul fizic, sau consumul unor alimente precum: ouăle, nucile, soia, grâul, carnea de pește. Sunt studii care susțin că stresul matern în timpul celor 9 luni de sarcină poate să favorizeze apariția astmului bronșic la copil.

Principalele semne și simptome:

  • Tuse care se poate agrava în timpul nopții,
  • Wheezing,
  • Dificultăți în respirație,
  • Dificultate chiar în vorbire,

Specialiștii spun că aceste stări sunt mai accentuate noaptea decât ziua și se manifesta sub forma unor crize. De asemenea, se pot înrăutăți dacă faci exerciții fizice, sau dacă este vremea rece.

Cum se stabilește diagnosticul:

Persoana în cauză va merge la medic care în urma unui control amănunțit dar și a unor investigații va stabili diagnosticul. Esențială pentru stabilirea diagnosticului este spirometria – un test care măsoară funcția pulmonară cu ajutorul unui aparat special. De asemenea, persoana în cauză va fi supus și unor teste alergenice speciale – prick test. Este o analiza neinvazivă, al cărui rezultat se dă în maximum o oră și nu doare absolut deloc. Nu în ultimul rând se fac și analize de sânge precum IgE totale și IgE specifice.  Mai rar, este posibil ca medicul să ceară și o radiografie toracică, dar numai când se presupune că astmul bronșic este asociat și cu alte afecțiuni.

Foarte important este realizarea unui bun managament al bolii. Aici, un rolul important îl au părinții care trebuie să-și educe copiii pentru respectarea tratamentului. Cu alte cuvinte atunci când vorbim despre astm bronșic nu trebuie să uităm că educația pacientului este esențială, deoarece astmul este o boală cronică care nu se vindecă. De aceea, este important să se ia toate măsurile necesare pentru a micșora numărul crizelor. Pacientul fie că este copil, fie că este adult trebuie să cunoască tehnica administrării medicației inhalatorie – medicația de bază în cazul astmului bronșic. Totodată, este indicat ca pacientul să înțeleagă foarte bine cum poate diminua frecvența crizelor de astm. Acest lucru se poate realiza prin cunoașterea factorilor care duc la apariția exacerbărilor.

În ce constă tratamentul:

Deși astmul bronșic nu se vindecă, boala poate fi controlată prin evitarea factorilor declanșatori dar și prin respectarea medicației prescrise de medic. Astăzi, există o multitudine de medicamente pentru astm. Practic, sunt două tipuri principale de medicamente care se folosesc în tratarea astmului: antiinflamatoare care au rolul de preveni crizele, și bronhodilatatoare – medicamente care au efect rapid. Primele au rolul de a preveni episoadele de astm. Atenție! O criză severă de astm presupune obligatoriu intervenția medicului sau internarea pacientului în spital, trecerea lui pe oxigenoterapie și tratament intravenos.

32 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox