Sari la conținut

Atenţie. Iată lucrurile care pot influenţa gustul alimentelor

Papilele gustative pot recunoaşte 5 gusturi de bază – dulce, sărat, amar, acru şi umami (cuvânt japonez care este asociat cu savoarea cprinii sau a ciupercilor). Cu toate acestea, aromele pe care le experimentăm atunci când bem sau mâncăm nu sunt atât de simple. La fel ca celelalte simţuri, gustul poate fi manipulate de anumiţi factori care nu se află sub controlul nostrum

80% dintre aromele pe care le gustăm vin de la simţul mirosului, de aceea există o legătură între aromă şi apetit.Mirosul mâncărurilor stimulează apetitul. Dr. Christina Major, un nutriţionist  la Crystal Holistic Health Consulting, a spus celor de la Medical Daily într-un email  că anumiţi factori pot influenţa gustul alimentelor

Culoarea alimentelor

Papilele produc semnale pe care le trimit creierului ca să interpreteze aroma. Cu toate acestea, pentru că mai întâi ne uităm la mâncare şi apoi o mâncăm, ochii trimit semnale creierului înaintea papilelor. Culoarea mâncării poate pre-determina cum vom percepe gustul mâncării.

Un studiu din 2009 a arătat că mentalitatea oamenilor se schimbă în funcţie de culoarea unui aliment sau a unei băuturi. Participanţii la studiu au arătat că vinul a fost cu 50% mai dulce sub o lumină roşie, decât sub o lumină albastră sau albă. Asta susţine teoria că suntem atraşi de alimentele de culoarea roşie, deoarece semnalează gustul dulce şi caloriile.

 Culorile veselei

De la farfurii până la căni, culoarea are un impact asupra gustului mâncării. Un studiu realizat în 2013 a ajuns la concluzia că participanşii care au mâncat o bundică de căpşuni pe o farfurie albă au fost mai încântaţi spunând că este mai dulce, decât atunci când a fost servită de pe un platou negru. La fel şi în cazul cafelei. Dacă bei cafea dintr-o ceaşcă albastră, aceasta va avea un gust mai dulce, decât dacă este băută dintr-o ceaşcă albă sau transparentă.

 Ustensilele

Ustensilele joacă şi ele un rol în percepţia pe care o avem despre produsul respectiv. Iaurtul mâncat cu o linguriţă albă pare mai dulce decât iaurtul roz mâncat cu aceeşi linguriţă albă. În plus, greutatea ustensilelor are un impact asupra gustului. Un bol mai greu combinat cu o linguriţă grea, face ca iaurtul să pară mai bun la gust.

 Etichetele

Etichetele care spun că produsul are foarte puţine calorii, face ca produsul să aibă un gust mai rău. Într-un studiu publicat în 1998, a urmărit reacţiile oamenilor, atunci când gustau spaghete bolognieze. Toate spaghetele erau în versiunea cu 100% calorii, însă la unele pachete eticheta a fost schimbată. Cei care au citit pe etichetă că au versiunea low-fat şi-au schimbat radical părerea şi au spus că pastele nu sunt bune.

Muzica

Bittersweet Symphony, melodia lui Verve, poate să facă un aliment să pară mai dulce sau mai amar. Sunetele abstracte pot influenţa papilele gustative asemenea unei telecomande.  Concluziile unui studiu din 2012, au fost că frecvenţele înalte accentuează dulceaţa alimentelor, în timp ce  frecvenţele joase dau alimentelor un gust mai amar.

Emoţiile

Este comun pentru noi să consumăm mâncare de consolare în timp ce suntem stresaţi din cauza sistemului de recompense, care activează dopamina. Experienţa care este asociată cu emoţia, ne face ca de fiecare dată când avem emoţia respectivă să poftim la acel aliment.

Un studiu din 1998 a ajuns la concluzia că sub factori de stres, organismul percepe mâncarea mai puţin dulce şi mai mult amară. Participanaţii au fost rugaţi să deguste un îndulcitor artificial, apoi au fost supuşi unor situaţii stresante. Apoi, au fost  rugaţi să guste iar îndulcitorul. Aceştia au spus că este mai amar şi mai puţin dulce.

 

Ana Maria N.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel