Din cuprinsul articolului
Cercetătorii din SUA și Olanda au pus bazele unui nou instrument medical care, deși sună neobișnuit, ar putea salva vieți. Potrivit unui studiu recent publicat în Science Advances, echipa condusă de dr. Alexander de Porto de la Universitatea din Chicago și Universitatea din Amsterdam a identificat un set de metaboliți prezenți în fecale care pot indica dacă un pacient internat la terapie intensivă riscă să moară în următoarele 30 de zile.
Metoda se numește Metabolic Dysbiosis Score (MDS) și oferă o perspectivă nouă asupra modului în care corpul uman răspunde în fața bolilor severe.
Bacteriile intestinale — martorii tăcuți ai declinului
Când un pacient ajunge la terapie intensivă, mai ales cu insuficiență respiratorie sau șoc septic, șansele de supraviețuire pot depinde de factori greu de observat. Până acum, medicina s-a concentrat pe simptomele evidente. Însă echipa lui de Porto a ales alt drum: a studiat conținutul intestinului.
Rezultatele sunt surprinzătoare. MDS analizează 13 metaboliți specifici din scaun și, pe baza acestora, poate anticipa dacă un pacient are un risc ridicat de deces în următoarea lună. În cohorta de testare, scorul a prezis mortalitatea cu o acuratețe de 84%, o sensibilitate de 89% și o specificitate de 71%.
Ce înseamnă disbioză și de ce contează
Disbioza — dezechilibrul florei intestinale — este de mult timp asociată cu boli cronice, dar noul studiu evidențiază impactul ei imediat asupra stării critice a pacienților. Chiar dacă o diversitate microbiană scăzută era considerată periculoasă, cercetarea nu a găsit o corelație directă. În schimb, a observat că tiparele dezechilibrate ale metaboliților intestinali sunt cele care pot duce rapid la un final tragic.
„Metaboliții fecali — cum sunt acizii grași cu lanț scurt, acizii biliari și derivații de triptofan — oferă indicii despre căi biologice care pot fi modificate terapeutic”, explică autorii în articolul publicat în Science Advances.
Deși MDS are nevoie de validări suplimentare pe loturi de pacienți mai mari, potențialul este clar. Mai ales că testul nu implică proceduri invazive. O simplă probă de scaun ar putea deveni o unealtă de diagnostic, similară cu analizele de sânge.
Cercetătorii propun deja direcții clare de intervenție: diete personalizate, probiotice sau suplimente cu metaboliți. E nevoie însă de studii clinice care să testeze eficiența acestor tratamente.
Un exemplu concret? Laboratorul din Chicago a demonstrat că anumiți metaboliți fecali pot prezice infecțiile post-operatorii la pacienții care primesc transplant de ficat. Așadar, impactul metodei nu se limitează la terapia intensivă.
Mai e drum lung se poate folosi în spitale
Pentru moment, MDS rămâne un instrument experimental, aplicabil doar în centre de cercetare. Totuși, având în vedere precizia promițătoare, MDS ar putea deveni parte din protocoalele internaționale în următorii ani.
MDS poate deveni o posibilă unealtă de diagnostic rapid și precis în secțiile ATI. În plus, descoperirea ar putea deschide drumul către noi tratamente care țintesc direct dezechilibrul metabolic intestinal.
Printre posibilele soluții aflate în vizor se numără:
-
administrarea de probiotice specifice;
-
modificări alimentare direcționate;
-
suplimente cu metaboliți-cheie, precum acizii grași cu lanț scurt, metaboliții triptofanului sau acizii biliari.
Totuși, cercetătorii avertizează că rezultatele trebuie validate pe un număr mai mare de pacienți înainte ca testul să devină standard clinic. În cohorta de validare (49 de pacienți), tendințele au fost similare, dar semnificația statistică a lipsit.
Un test simplu, o probă aparent banală, dar care poate oferi o imagine completă asupra luptei interne dintre viață și moarte. Nu e o predicție mistică, ci una biologică, cuantificabilă. Iar dacă studiile viitoare vor confirma rezultatele, medicina intensivă ar putea intra într-o nouă etapă: cea a diagnosticelor venite din intestin.
