Din cuprinsul articolului
Atenție la simptomele ascunse! Sute de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de o afecţiune cronică, care este cu atât mai periculoasă cu cât are perioade lungi în care pacienţii nu prezintă simptome.
Spre exemplu, una din zece persoane care suferă de astm are o formă severă a bolii. Mai mult, aproape jumătate dintre pacienţii cu astm sever nu pot ţine boala sub control cu ajutorul medicaţiei standard.
Dr. Gina Ciolan, medic primar pneumolog, explică pentru Adevărul ce simptomatologie implică această boală.
“Astmul este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii ale cărei simptome sunt wheezingul, limitarea respiraţiei, constricţia toracică şi tusea, simptomatologie frecventă în timpul nopţii şi în prima parte a dimineţii. Astmul este afecţiunea care poate oferi pacientului perioade de linişte, fără simptomatologie, în situaţia unei boli controlate sau atunci când pacientul are simptomatologie numai după expunerea la anumiţi factori de risc.
Efortul fizic intens, aerul rece şi chiar râsul pot declanşa o criză de astm. Pacienţii pot prezenta toate simptomele menţionate anterior sau numai unul dintre acestea. Cel mai frecvent simptom este tusea. Tusea poate fi seacă, iritativă sau cu expectoraţie perlată.
Pentru pacienţii care au ca unic simptom tusea, diagnosticul poate fi adesea dificil, fiind nevoie de mai multe investigaţii şi diagnostice diferenţiale cu boala de reflux gastroesofagian, sinuzita cronică, disfuncţia corzilor vocale precum şi cu bronşita cronică. Astmul este boală cronică însă poate avea perioadă de exacerbare, acutizare în care simptomele sunt mai severe, nevoia de medicaţie de urgenţă este mai mare iar pacienţii pot necesita consultaţie la camera de gardă sau chiar internare.
Debutul bolii poate fi în copilărie, la pubertate, în perioada sarcinii, în perioada de adult tânăr sau după anumite infecţii virale. Chiar dacă este o boală cronică, pacienţii pot avea perioade lungi de timp fără simptomatologie, însă este foarte important să respecte tratamentul şi toate recomandările medicului curant”, a explicat medicul, potrivit adevarul.ro.
Cum apare astmul, la cei mai mulţi dintre pacienţi?
“Boala este declanşată, la majoritatea pacienţilor, după expunerea la factori de risc. Factorii de risc sunt întâlniţi atât la domiciliul pacientului, la locul de muncă al acestuia cât şi în mediul înconjurător.
Factorii de risc cei mai frecvent întâlniţi sunt praful de casă, acarienii, mucegaiurile şi polenul, substanţele folosite la locul de muncă, fumatul, infecţiile respiratorii în special virale, stresul, emoţiile puternice, anumite medicamente (aspirina şi betablocantele), precum şi efortul fizic. (…)
Poluarea atmosferică este unul dintre factorii principali de risc pentru astm. Incidenţa astmului este mai mare în marile metropole comparativ cu zonele rurale tocmai din cauza poluării atmosferice”, mai spune medicul.
Sute de milioane de persoane suferă de astm
“La nivel mondial sunt aproximativ 300 milioane persoane care suferă de astm, iar prevalenţa acestei boli este în creştere. 10% din pacienţii diagnoticaţi cu astm suferă de astm sever. Astmul sever este un astm dificil de tratat în pofida aderenţei la terapia recomandată, a tehnicii inhalatorii corecte şi tratării tuturor factorilor asociaţi.
Astmul sever necesită doze medii sau mari de corticosteroizi inhalatori (CSI)/ beta-2 agonişti cu durată lungă de acţiune (BADLA) cu sau fără tratament de control adiţional pentru a nu ajunge în situaţia în care astmul să fie necontrolat. Astmul sever este o boală heterogenă care include mai multe fenotipuri cum este astmul eozinofilic”, a explicat medicul primar pneumolog.
