Din cuprinsul articolului
Cauze tuse. Tusea este un act reflex declanşat de iritaţia mucoasei căilor respiratorii. De foarte multe ori, joacă un rol util şi nu este un simptom care trebuie neapărat tratat, uneori poate anunța o afecțiune gravă.
Gripele şi răcelile sunt principalele motive responsabile de tuse. Febra mare (39-40 de grade C) şi tusea seacă, care poate persista şi câteva săptmâni, sunt semne care indică faptul că la mijloc se află infecția cu noul coronavirus sau gripa. În răceli, în schimb, durata acceselor de tuse este mult mai scurtă.
Dacă vă confruntați cu aceste simptome, e neapărat necessar să faceți un test Covid și să vă autoizolați până la primirea unui rezultat negativ.
Ceaiuri și supe pentru eliminarea mucusului
În afară de tratamentul recomandat de medic, se pot folosi și instilaţii nazale cu ser fiziologic. Se completează totul cu ceaiuri calde, cu lămâie sau portocală. Lichidele (apă, ceai, supă, sucuri) păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor. În plus, se recomandă calmante ale tusei, diferite în funcţie de tipul de tuse. Pentru tuse uscată (nerpoductivă), spre exemplu, se dau siropuri care acţionează selectiv la nivelul centrilor nervoşi ai tusei.
Atenție la tusea care dureză mai mult de 3 săptămâni
Lucrurile se complică atunci când tusea durează mai mult de trei săptămâni. Este un semn că tusea este cronică şi de foarte multe ori este dificil de diagnosticat.
Tuşesc aşa mult copiii care au astm bronşic (frecvent se pune greşit acest diagnostic), dar şi cei cu reflux gastroesofacian (când există o legatură proastă între esofag şi stomac, conţinutul stomacului refluxează, întorcându-se în esofag). Studii făcute la nivel internaţional despre cauzele care generează tuse cronică la copii arată că în 32 la sută dintre cazuri de vină este astmul bronşic, în 23 la sută bolile ORL (gen sinuzită), refluxul gastro-esofagian (în 15 la sută dintre situaţii), probleme cardiace (în 12 la sută).
Tusea psihogenă (pe fond psihic) se manifestă în 10 la sută dintre copii iar un corp străin în bronhii este vinovat doar în 1 la sută dintre situaţii. Până la vârsta de un an şi jumătate, cele mai frecvente cauze ale tusei sunt anomaliile cardiace şi refluxul gastro-esofagian, între un an şi jumătate şi 6 ani, două diagnostice sunt mai frecvente, respectiv sinuzita şi astmul bronşic, iar între 6 şi 16 ani intervine tusea pe fond psihic şi sinuzitele.
Tusea în caz de astm
În cazurile de astm, tusea este seacă, neproductivă, se declanşează la efort, la aer rece. Apare mai ales noaptea şi are variaţii sezoniere. Astmul bronşic debutează cu crize de sufocare, manifestate în special noaptea, însoţite de un episod de tuse. După acest episod de tuse, care trezeşte copilul din somn, apare o senzaţie de greutate la nivelul toracelui şi un zgomot în piept (hârâit).
Crizele pot fi declanşate de diferiţi factori alergici: praful de casă, polenul, escoliaţiile de la animale sau hrana pentru peşti. Astmul bronşic răspunde la tratamentul cu bronhodialtatoare, spre deosebire de celelalte afecţiuni manifestate şi prin tuse.
Tusea în caz de cancer și radiografia la plămâni
„Este bine să vă faceţi o radiografie dacă aveţi următoarele simptome: tuse, spută cu sânge, durere în capul pieptului, pneumonii sau bronşite repetate, oboseală, lipsa apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, răguşeală, transpiraţii ale fetei şi gatului”, recomandă medicul pneumolog Magdalena Ciobanu.
Radiografia pulmonară este, de regulă, prima investigație efectuată pentru diagnosticarea cancerului pulmonar. Majoritatea tumorilor pulmonare apar pe radiografii ca o masă de nuanţă alb-gri.
Cu toate acestea, radiografiile pulmonare nu pot oferi un diagnostic definitiv, întrucât nu se poate face o diferenţiere între cancer şi alte boli, precum abcesul pulmonar (o colecţie de puroi care se formează în plămâni).
Dacă este vorba despre cancer pulmonar, veţi efectua mai multe analize pentru a determina în ce măsură tumora s-a răspândit.
