Din cuprinsul articolului
Știai că lipsa de vitamine poate te poate predispune la infarct, atac cerebral și chiar cancer? Deficiențele nutriționale pot apărea din mai multe motive, inclusiv a medicamentelor și a alcoolismului.
Aproximativ 40% dintre oameni au deficiență de fier, 15% au deficiență de iod și 405 dintre copii cresc fără suficientă vitamina A. Cele mai periculoase deficiențe nutriționale sunt cea de vitamina D, cea de vitamina B12 și cea de magneziu.
Vitamina D
Oamenii de știință de la Harvard spun că un nivel scăzut de vitamina D crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și nu mai puțin de 17 forme de cancer.
”Majoritatea oamenilor au slujbe care presupun să stea de dimineața până seara la birou, așa că nu se expun 15 minute pe zi la soare, așa cum ar fi necesar pentru doza zilnică necesară de vitamina D”, explică medicul american Leslie Matthews.
Cercetările arată că deficiența de vitamina D duce la 85.000 de decese cauzate de cancer, în SUA, anual.
Dr. Leslie Matthews recomandă consumul regulat de pește gras precum sardinele, somonul și păstrăvul și folosirea unor suplimente de vitamina D pentru rezolvarea problemei.
Necesarul de vitamina D
Recomandarile generale din ghidurile internationale privind cantitatea de vitamina D necesara pe zi (exprimata in unitati internationale), la persoanele sanatoase, sunt urmatoarele:
- Copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni – 400 UI/zi
- Persoanele cu varste cuprinse intre 1 si 70 de ani, femei gravide si lauze – 600 UI/zi
- Persoanele peste 71 de ani – 800 UI/zi
Dozele pot fi ajustate de catre medic, in functie de nevoile individuale ale fiecarei persoane.
Pentru a sintetiza o cantitate adecvata de vitamina D3, este necesara expunerea la soare a bratelor, spatelui, fetei si picioarelor timp de 10-15 minute, de 2-3 ori pe saptamana.
Productia de vitamina D3 pe cale cutanata scade o data cu inaintarea in varsta, astfel incat, in jurul varstei de 70 de ani, aceasta este cu 50% mai redusa decat la 20 de ani. De aici deriva si necesitatea suplimentarii aportului de vitamina D, prin consumul unor produse alimentare bogate in vitamina D3, printre care se numara uleiul de peste, peste (somon, pastrav, ton, hering, macrou), ciuperci, galbenus si produse lactate.
Vitamina B12
Mai mult de 40% dintre persoanele peste 26 de ani sunt deficiente de această vitamină esențială. Este o epidemie tăcută, spune medicul, în special în cazul vegetarienilor și persoanelor peste 60 de ani.
Vitamina B12 este esențială pentru formarea celulelor roșii din sânge, pentru funcția neurologică și pentru sinteza ADN-ului. Recent o cercetare a scos la iveală o legătură între deficiența de vitamina B12 și utilizarea medicamentelor pentru arsuri la stomac, care inhibă acidul gastric.
Persoanele care folosesc inhibitori de pompă de protoni pentru tratarea refluxului gastroesofagian și altor afecțiuni ale stomacului și esofagului pentru doi sau mai mulți ani au un risc cu 65% mai mare de a avea deficiență de vitamina B12.
Lipsa de vitamina B12 are simptome grave, inclusiv anemie și leziuni ale nervilor.
„Organismul are nevoie de acid gastric pentru a absorbi vitamina B12, ” explica Dr. Matthews. Diabetul, boli tiroidiene și abuzul de alcool sunt alte cauze frecvente ale lipsei acestui nutrient important.
Care este cantitatea de vitamina B12 recomandata?
Doza zilnica recomandata de vitamina B12 este de 2,4 micrograme pentru majoritatea adultilor – persoanele cu varste peste 14 ani. Exista si categorii de persoane care au nevoie de o doza putin mai mare:
- Femeile insarcinate – 2,6 micrograme
- Lauzele si femeile care alapteaza – 2,8 micrograme
Vitamina B12 se găsește în produsele de origine animală cum ar fi peștele, carnea, produse lactate și ouăle și în cerealele integrale.
Magneziu
Lipsa de magneziu a fost asociată cu diabetul de tip 2, osteoporoza, astmul și cancerul de colon.
Magneziul joaca un rol important în controlul muscular și în eliminarea toxinelor dăunătoare. Un studiu recent publicat în Jurnalul American de Nutriție Clinică a arătat că persoanele care consuma alimente bogate în magneziu au avut mai puține accidente vasculare cerebrale.
Semnele deficițienței de magneziu includ pierderea poftei de mâncare, greață, oboseală și slăbiciune.
Necesarul zilnic de magneziu
Magneziul este al patrulea cation, că abundenţă din organism. Organismul adult conţine aproximativ 1000 mmoli, din care aproximativ 50% se găseşte la nivelul oaselor iar cealaltă jumătate este egal distribuită între muşchi şi alte ţesuturi vitale. Numai 15-29 mmoli se găsesc în lichidul cefalo-rahidian (LCR), iar concentraţia serică este de 0,8-1,2 mmoli/l.
Cantitatea normală de magneziu ingerată zilnic (10-12 mmoli) este mult mai mare decât cea necesară menţinerii balanţei de magneziu (8 mmoli/zi). Excesul este eliminat direct pe care renală. Excreţia urinară de magneziu creşte odată cu creşterea volumului LCR, în stări de hipercalcemie şi hipermagnezemie şi este scăzută de opusele acestora.
Aportul alimentar adecvat şi aportul recomandat zilnic de Mg.
Nou-născuţi: Mg (mg/zi)
0-6 luni – 30
7-12 luni – 75
Copii: : Mg (mg/zi)
1-3 ani – 80
4-8 ani – 130
Bărbaţi: Mg (mg/zi)
9-13 ani – 240
14-18 ani – 410
19-30 ani – 400
31-50 ani – 420
51-70 ani – 420
> 70 ani – 420
Femei: Mg (mg/zi)
9-13 ani – 240
14-18 ani – 360
19-30 ani – 310
31-50 ani – 320
51-70 ani – 320
> 70 ani – 320
Gravide: Mg (mg/zi)
≤ 18 ani – 400
19-30 ani – 350
31-50 ani – 360
Perioada de lactaţie: Mg (mg/zi)
≤ 18 ani – 360
19-30 ani – 310
31-50 ani – 320
Mănâncă mai mult spanac, nuci și ciocolataă neagră pentru a crește aportul de magneziu. Suplimente de magneziu sunt de asemenea disponibile pe scară largă.
