vineri, martie 5, 2021

Ateroscleroza – ce riscuri implică această afecțiune? Arterioscleroza apare atunci când vasele de sânge care transportă oxigenul și substanțele nutritive din inima ta către restul corpului (arterele) devin groase și rigide – restricționând uneori fluxul de sânge către organele și țesuturile tale. Arterele sănătoase sunt flexibile și elastice, dar în timp, pereții arterelor se pot întări, o afecțiune numită în mod obișnuit întărirea arterelor.

Ateroscleroza se referă la acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe în și pe pereții arterelor (placa), care pot restricționa fluxul sanguin, conform Mayo Clinic.

Placa poate exploda, declanșând un cheag de sânge. Deși ateroscleroza este adesea considerată o problemă a inimii, aceasta poate afecta arterele oriunde în corpul dumneavoastră. Ateroscleroza poate fi prevenită și tratabilă.

Dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog la ARES explică ce se întâmplă atunci când pe arterele noastre se depun grăsimi sau, și mai grav, plăci de calciu.

Potrivit dr. Călin, în dezvoltarea aterosclerozei sunt implicați mai mulți factori de risc. Unii dintre aceștia țin de regimul nostru de viață și pot fi modificabili, în timp ce alții nu se pot modifica.

Cauze în dezvoltarea aterosclerozei

Ateroscleroza este o boală lentă, progresivă, care poate începe încă din copilărie. Deși cauza exactă este necunoscută, ateroscleroza poate începe cu deteriorarea sau rănirea stratului interior al unei artere. Deteriorarea poate fi cauzată de:

  • Tensiune arterială crescută
  • Colesterol ridicat
  • Trigliceride ridicate, un tip de grăsime (lipide) din sânge
  • Fumatul și alte surse de tutun
  • Rezistența la insulină, obezitate sau diabet
  • Inflamația cauzată de boli, cum ar fi artrita, lupusul sau infecțiile, sau inflamația de cauză necunoscută

Odată ce peretele interior al unei artere este deteriorat, celulele sanguine și alte substanțe se adună adesea la locul leziunii și se acumulează în căptușeala interioară a arterei.

De-a lungul timpului, depozitele de grăsime (placă) din colesterol și alte produse celulare se acumulează și la locul leziunii și se întăresc, îngustând arterele. Organele și țesuturile conectate la arterele blocate atunci nu primesc suficient sânge pentru a funcționa corect.

În cele din urmă, bucăți din depozitele de grăsime se pot rupe și intra în fluxul sanguin.

În plus, căptușeala netedă a plăcii se poate rupe, vărsând colesterolul și alte substanțe în fluxul sanguin. Acest lucru poate provoca un cheag de sânge, care poate bloca fluxul de sânge într-o anumită parte a corpului, cum ar fi atunci când blocarea fluxului de sânge către inimă provoacă un atac de cord. Un cheag de sânge poate călători și în alte părți ale corpului, blocând fluxul către un alt organ.

Factori de risc

Întărirea arterelor are loc în timp. Pe lângă îmbătrânire, factorii care cresc riscul de ateroscleroza includ:

  • Tensiune arterială crescută
  • Colesterol ridicat
  • Diabet
  • Obezitatea
  • Fumatul și alte tipuri de tutun
  • Un istoric familial de boală cardiacă timpurie
  • Lipsa de exercitiu
  • dietă nesănătoasă

 

”Calcificarea plăcilor de aterom (a stenozelor) face parte din evoluția normală a bolii și o întâlnim sub mai multe grade de severitate, de la calcificări ușoare pana la calcificări severe sau blocuri calcare pe care le întâlnim la circa 10% din cazuri. O stenoză calcificată este mai stabilă comparativ cu o placă moale de aterom și riscul de apariție a destabilizări plăcii de aterom și implicit de apariție a infarctului miocardic este mai mic, dar pe de alta parte este mult mai greu de tratat din cauza durității calciului și are o rata mai mare de complicații intraprocedurale si de rezultate suboptimale” spune dr. Iulian Călin.

În cazul arterelor care sunt afectate de calcificări severe, intervențiile clasice sunt mult mai dificile, precizează medicul.

”Dacă ne referim strict la intervențiile de revascularizare, de deschidere a vasului îngustat cu un stent, precedate de o dilatare a stenozei cu balon, așa cum se face clasic, de cele mai multe ori această tehnică este ineficientă și duce la complicații sau rezultate nesatisfăcătoare. Tot din cauza calcificărilor severe unii pacienți sunt trimiși către chirurgie, dar nici pentru chirurg nu este o operație ușoară când are de efectuat un bypass pe un perete arterial calcificat”, spune dr. Iulian Călin.

Din fericire, evoluția tehnologica a permis dezvoltarea unor tehnici de tratare a pacienților cu stenoze calcificate sever. Mai mult, aceste tehnici sunt minim-invazive, iar acest lucru înseamnă că recuperarea pacientului este mult mai rapidă decât în cazul chirurgiei clasice. Printre aceste tehnici moderne, disponibile în România, se numără rotablația și litotripsia intravasculară (terapia Shockwave).

”Atât rotablația cât și litotripsia intravasculară se bazează pe crearea unor fisuri în placa de calciu astfel încât aceasta să poată fi dilatata cu balon și apoi să se poată implanta stentul. În cazul rotablației se folosește o olivă metalica ce are un vârf de diamant. Acesta este rotit de către aparat (rotabaltor) la 150.000-180.000 de rotații pe minut și astfel destabilizează placa de aterom calcificată. În cazul litotripsiei se folosește un balonaș special cu ajutorul căruia se emit unde sonice ce fisurează calcificările parietale și permit dilatarea stenozelor” explică dr. Iulian Călin.

Ultimele stiri

Parteneri