Din cuprinsul articolului
Un nou raport al The Lancet Commission aduce o schimbare importantă în modul în care este înțeleasă prevenția demenței. Cercetătorii au identificat doi factori de risc majori, ignorați până acum, care pot fi controlați și care au legătură directă cu degradarea cognitivă: colesterolul LDL crescut după vârsta de 40 de ani și problemele de vedere netratate.
Cele două noi elemente se adaugă celor 12 factori deja cunoscuți, iar împreună explică aproape jumătate dintre cazurile de demență la nivel mondial. Specialiștii spun că includerea acestor riscuri într-un plan de prevenție poate întârzia apariția bolii sau poate încetini evoluția ei.
Ce spun cercetătorii despre noile riscuri
Echipa The Lancet Commission a analizat 14 studii mari despre pierderea vederii și 27 de studii despre colesterolul ridicat. Rezultatul a fost clar: ambele condiții cresc riscul de deteriorare cognitivă, în multe cazuri încă din decadele de mijloc ale vieții.
„Are perfect sens biologic. Vorbim despre factori interconectați”, explică dr. Arman Fesharaki-Zadeh, neurolog și neuropsihiatru la Yale Medicine, care nu a participat la elaborarea raportului, dar confirmă logica mecanismelor implicate.
Pierderea vederii este frecvent asociată cu hipertensiune, diabet sau dislipidemie. Iar colesterolul mare accelerează rigidizarea vaselor de sânge, inclusiv ale celor care irigă creierul. Pe termen lung, aportul insuficient de oxigen afectează neuronii, iar moartea lor duce la demență.
De ce vederea afectată crește riscul de demență
Vederea este principalul canal prin care creierul procesează informația. Când se degradează și nu este corectată, persoana își reduce activitatea socială, citește mai puțin și renunță la activități care stimulează memoria.
Toate aceste schimbări favorizează declinul cognitiv, mai ales după 60 de ani. Iar corectarea problemelor de vedere — inclusiv operația de cataractă sau o simplă actualizare a ochelarilor — este una dintre cele mai eficiente intervenții posibile.
Colesterol mare după 40 de ani: un risc ignorat mult timp
Colesterolul LDL crescut contribuie la rigidizarea arterelor care alimentează creierul. Când sângele circulă mai greu, neuronii primesc mai puțin oxigen, iar deteriorarea se instalează treptat.
„Ce afectează inima afectează inevitabil și creierul”, spune dr. Fesharaki-Zadeh.
Specialistul subliniază că în practica clinică observă frecvent leziuni cerebrale tipice persoanelor cu dislipidemie, hipertensiune sau diabet necontrolat.
Aceste modificări ale vaselor de sânge cresc riscul de demență vasculară, dar accelerează și degradarea în Alzheimer.
Ce pot face persoanele de vârstă mijlocie
Experții spun că prevenția trebuie să înceapă devreme — ideal, înainte de apariția primelor probleme de memorie.
1. Evaluare medicală completă
Un medic de familie care vede pacientul periodic poate identifica din timp colesterolul crescut, hipertensiunea, diabetul sau problemele de vedere. Comunicarea între medicul de familie, cardiolog, endocrinolog și neurolog este esențială.
2. Controlul colesterolului și al tensiunii
Medicamentele prescrise corect, alături de dietă și activitate fizică, pot reduce riscul cognitive pe termen lung.
3. Corectarea vederii
Miopii, persoanele cu cataractă sau cei cu degenerescență maculară trebuie să fie urmăriți regulat. Tratamentul potrivit menține activitatea cerebrală normală.
4. Reducerea factorilor deja cunoscuți
Raportul reamintește cele 12 riscuri demonstrate anterior: fumat, alcool în exces, sedentarism, obezitate, hipertensiune, diabet, depresie, poluare, izolare socială, puțină educație, traumatisme craniene și pierderea auzului.
Combinate cu cele două noi riscuri, acestea explică 49% din cazurile de demență la nivel mondial.
Șansa reală de prevenție: până la 40% din cazuri ar putea fi evitate
Chiar dacă există o componentă genetică importantă, cercetătorii spun că managementul corect al riscurilor reduce semnificativ probabilitatea apariției bolii. Iar la persoanele care au deja diagnostic de demență, controlul acestor factori încetinește ritmul de progresie.
Dr. Fesharaki-Zadeh subliniază că este „niciodată prea târziu” să fie făcute schimbări:
„Creierul rămâne maleabil toată viața. Orice corecție, la orice vârstă, contează.”
Concluzie
Raportul The Lancet Commission schimbă modul în care este privită prevenția demenței. Colesterolul crescut după 40 de ani și pierderea vederii sunt riscuri frecvente, ușor de depistat și relativ simple de controlat, dar au un impact masiv asupra sănătății creierului.
Identificarea lor devreme ar putea reduce povara unei boli care afectează zeci de milioane de oameni și pentru care nu există încă tratament curativ.
