Din cuprinsul articolului
Probabil ați auzit că tonul este considerat un super-aliment – bogat în proteine, acizi grași omega-3 și alți nutrienți esențiali. datorită practicității sale, a obținut un statut vip pe rafturile supermarketurilor, fiind vedeta salatelor, sandvișurilor și pastelor.
Totuși, ca orice poveste de succes, și cea a tonului la conservă are o latură mai puțin cunoscută. experții avertizează că, deși pare o alegere sănătoasă, detaliile de pe etichetă pot transforma rapid acest aliat într-un inamic, mai ales pentru persoanele cu colesterol ridicat sau probleme cardiovasculare.
Capcana ascunsă: uleiul de floarea-soarelui
Nu toate conservele de ton sunt create egal. un factor cheie care schimbă radical profilul nutrițional al peștelui este metoda de conservare. Tonul este, prin natură, o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate: 100 de grame de ton în suc propriu conțin aproximativ 25 de grame de proteine și doar circa 100 de calorii, fiind ideal pentru gestionarea greutății.
Însă, imaginea nutrițională se modifică drastic atunci când tonul este conservat în ulei de floarea-soarelui.
„Tonul conservat în ulei de floarea-soarelui conține semnificativ mai multe grăsimi, inclusiv cele care cresc nivelul colesterolului ldl – așa-numitul colesterol „rău”.”
Uleiul de floarea-soarelui conține cantități mari de acizi grași omega-6, care, consumați în exces, devin proinflamatori și pot afecta negativ profilul lipidic. chiar dacă uleiul este scurs, o cantitate semnificativă de grăsime rămâne absorbită în peștele în sine – acestea fiind caloriile ascunse care sabotează o dietă sănătoasă.
Soluția simplă: tonul în suc propriu sau saramură
Experții în nutriție sunt categorici: pentru a păstra beneficiile tonului fără a adăuga riscuri, alegeți varianta conservată corect.
Experții recomandă persoanelor cu dislipidemie, hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare să opteze pentru ton în suc propriu sau saramură. acest tip de ton nu conține grăsimi adăugate, conservanți sau aditivi care ar putea suprasolicita organismul.
Dacă doriți neapărat ton în ulei, varianta în ulei de măsline este o opțiune mai bună datorită acizilor grași mononesaturați, benefici pentru inima, dar chiar și aici se impune moderația.
Tonul nu este doar despre proteine și omega-3; este o sursă bogată de micronutrienți vitali:
- iod: esențial pentru funcția tiroidiană.
- potasiu: reglează tensiunea arterială.
- fier: previne oboseala și participă la formarea globulelor roșii.
- vitamine din complexul b (b3, b6, b12): esențiale pentru sistemul nervos și conversia energiei.
- acizii grași omega-3 (epa și dha) din ton au efecte antiinflamatorii puternice, protejează inima și susțin funcția cognitivă.
Cât de des este sigur să consumi și capcana mercurului
Nutriționiștii recomandă ca un adult sănătos să poată consuma ton din conservă de trei până la patru ori pe săptămână. Totuși, atenție la tipul de ton, din cauza riscului de mercur:
„Tipurile mai mari de ton pot conține urme de mercur, așa că este recomandabil ca femeile însărcinate, mamele care alăptează și copiii mici să își limiteze consumul.”
Pentru a minimiza riscul de metale grele, alegeți tipuri de ton mai mici, precum skipjack sau tonul cu aripioare galbene, și verificați mereu certificatele de pescuit sustenabil.
Capcana alimentară a „sandvișului sănătos”
Tonul poate fi transformat dintr-o masă echilibrată într-o bombă calorică dacă este combinat cu ingrediente greșite. O salată sau un sandviș rapid cu ton devine nesănătos prin adăugarea de maioneză, dressinguri cu zahăr sau pâine albă. asociați tonul (cel în apă!) cu pâine integrală, legume proaspete și doar câteva picături de ulei de măsline sau suc de lămâie pentru o masă cu adevărat echilibrată.
Data viitoare când vă apropiați de raft, amintiți-vă că diferența dintre un prânz sănătos și o greșeală nutrițională se află în detaliile de pe etichetă.
