Cine spală carnea de pasăre înainte de a o pregăti riscă să se aleagă cu o bacterie periculoasă
Agenţia britanică de Securitate Alimentară (Food Standard Agency – FSA) a lansat, luni, 16 iunie, un apel către populaţie de a înceta să mai spele carnea de pasăre înainte de a o găti, pentru a evita diseminarea bacteriilor.
Într-o prezentare video intitulată “adevărul despre Campylobacter”, FSA declară război acestei bacterii responsabile de infecţii intestinale în general benigne, dar care pot fi şi fatale la copii, persoanele în vârstă şi persoanele imunodepresive, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
O practică des întâlnită
Circa 280.000 de britanici sunt afectaţi anual de această bacterie, care era cauza cel mai des întâlnită a gastro-enteritei. Şi, în patru cazuri din cinci, carnea de pasăre este la originea răului.
În acest context, FSA se alarmează, pentru că, potrivit unor noi date, 44% dintre britanici spală în mod sistematic carnea de pui înainte de a o găti. Astfel, 36% dintre persoane o fac pentru a “curăţa” pasărea, o treime pentru “a înlătura germenii” şi alţii pur şi simplu “pentru că aşa au fost obişnuiţi”. Or, avertizează FSA, aceasta este o practică periculoasă, pentru că, “prin proiectarea picăturilor de apă se poate disemina bacteria pe mâini, haine, masa de lucru sau ustensilele din bucătărie”.
Prin urmare, pregătirea termică a cărnii este suficientă pentru a ucide microorganismele.
“O problemă serioasă”
“Lansăm această campanie pentru că studiul nostru a arătat că, deşi oamenii au tendinţa de a urma recomandările atunci când prepară carnea de pasăre, spălându-se pe mâini şi asigurându-se că gătesc bine carnea, sunt încă mulţi cei care spală carnea crudă”, explică directoarea FSA, Catherine Brow. “Este o problemă serioasă. Bacteria poate antrena nu doar maladii grave, chiar moartea, ci costă sute de milioane de lire anual în materie de cheltuieli de sănătate”, explică aceasta.
În Franţa, potrivit Ministerului Agriculturii, anual sunt recenzate 18.000 de cazuri. În 2012 a fost lansată o campanie contra “curăţării” cărnii de pui. Potrivit unui raport al Autorităţii Europene de Securitate a Alimentelor (EFSA), din 2012, numărul cazurilor umane de salmonelloză sunt în scădere, dar numărul de campylobacterioze este în creştere constantă. “Aceste cifre s-ar putea chiar ca în realitate să fie mai mari, pentru că nu întotdeauna îmbolnăvirile sunt semnalate”, subliniază raportul, citat de L’Express.
Recomandări
Alte recomandări privind prepararea cărnii de pui ar fi:
– când păstraţi carnea de pui la frigider, asiguraţi-vă că este bine împachetată şi nu curg lichide din ea, care ar putea contamina alte alimente.
– nu spălaţi carnea crudă, dar spălaţi-vă bine pe mâini şi curăţaţi instrumentele pe care le-aţi folosit atunci când aţi pregătit carnea.
– gătiţi carnea uniform, pentru a nu exista părţi care nu au fost tratate termic suficient.
Cine este Campylobacter
Genul Campylobacter cuprinde bacili Gram negativi, mici, nesporulaţi, cu formă curbată sau de S, ce cresc în atmosfera de 5-10% oxigen, fiind consideraţi microaerofili. Campylobacter jejuni este recunoscut ca fiind una dintre principalele cauze ale bolilor diareice bacteriene în multe ţări dezvoltate, iar Campylobacter fetus determină avorturi spontane la bovine şi ovine, dar este şi un un agent patogen la om. Aceste bacterii sunt larg răspândite în natură, fiind prezente în intestinul a numeroase specii de mamifere (porci, vaci, capre, oi, câini, pisici, rozătoare) şi păsări (pui, curcani), precum şi în apa contaminată cu materii fecale.
Mecanism de transmitere la om
Mecanismul de transmitere al infectiei la oameni nu este pe deplin elucidat. Infecţia poate fi determinată de apa sau alimentele contaminate; ca şi în cazul altor germeni enterici au fost raportate cazuri de transmitere pe cale fecal-orală a infecţiei.
După unii autori, Campylobacter se transformă, în condiţii nefavorabile, în forme ”dormante”, prin care supravieţuiesc timp îndelungat în mediul înconjurător şi revin la forma cultivabilă, virulentă, când ajung într-o gazdă favorabilă.
Infecţia apare în general vara şi este rezultatul ingestiei alimentelor nepreparate corespunzător.
Infecţiile cu Campylobacter jejuni se pot asocia cu colecistita, pancreatita, hepatita, peritonita, ulcere hemoragice la nivelul ileonului terminal sau cu complicaţii extraintestinale cum sunt: miocardita, pericardita, sindromul hemolitic-uremic, glomerulonefritele, eritemul nodos, vasculita, celulita. Complicatiile tardive care pot aparea sunt: artrita reactivă şi sindromul Guillan-Barré (polinevrita acuta idiopatică).
