Din cuprinsul articolului
Medicul emite un avertisment cu privire la efectul neașteptat al cartofilor prăjiți! Cartofii prăjiți sunt serviți calzi, moi sau crocanți, și sunt în general în topul celor mai consumate alimente din lume. Dar cât de periculoși sunt, de fapt, cartofii prăjiți? Un medic cunoscut de la noi a emis un avertisment cu privire la efectul neașteptat al acestui preparat delicios.
Potrivit dr. Mihail Pautov, acest preparat extrem de apreciat ascunde pericole mari pentru sănătate. Medicul a explicat care este pericolul din spatele consumului de cartofi prăjiți. Potrivit specialistului, cei care consumă în mod regulat cartofi prăjiți au un risc mult mai mare de a dezvolta anxietate și depresie. Expunerea cronică la prăjeală a crescut cu 12% rată de anxietate și 7% rata de depresie
Consumul de cartofi prăjiți poate duce la depresie
„Consumul de cartofi prăjiți poate duce la anxietate și depresie, cel puțin așa reiese dintr-un studiu foarte bine realizat pe +140.000 de adulți. Expunerea cronică la prăjeală a crescut cu 12% rată de anxietate și 7% rata de depresie; acrilamidă, un compus toxic rezultat din prăjit a scăzut permeabilitatea barierei hematoencefalice și a dus la neuroinflamare.
Imaginează-ți că la fiecare masă cu cartofi prăjiți ți s-ar inflama gâtul, ca la o răceală. Probabil că ai consuma mai rar, însă atunci când se inflamează creierul – nu o simți, pentru că nu ai terminații nervoase senzoriale în creier. Dar o poți resimți în anxietate și depresie – simptome clare ale unui creier inflamat. Și eu consum cartofi prăjiți, o dată pe lună, când mai fur 1-2 din alte farfurii.”, a spus medicul Mihail Pautov.
Remediu împotriva depresiei
Un amplu studiu bazat pe mai multe cercetări a relevat că exercițiile fizice sunt cu peste 50% mai eficiente decât medicamentele sau terapia în cazul celor care suferă de depresie și anxietate. Autorii studiului cer ca sportul să fie o abordare de bază în tratarea afecțiunilor mintale.
3 luni de exerciții fizice
Pe baza acestora, cercetătorii au ajuns la concluzia că exercițiile de diferite tipuri realizate timp de 12 săptămâni – sau chiar mai puțin, în unele cazuri – au fost au fost cu 53% mai eficiente, în medie, decât medicamentele sau psihoterapia, pentru ameliorarea simptomelor legate de bolile mintale.
Toate tipurile de activitate fizică studiate au fost eficiente – inclusiv exercițiile aerobice, cele de creștere a rezistenței, mersul pe jos, Pilates și yoga. Exercițiile de intensitate mai ridicată au fost asociate cu îmbunătățiri mai mari pentru depresie și anxietate, însă toate tipurile de activitate fizică ar putea „reduce semnificativ simptomele”.
