Din cuprinsul articolului
Consumul de droguri în rândul tinerilor devine o problemă tot mai acută în România. Îi poate ‘arunca’ pe aceștia doar într-o lume necunoscută atât a senzațiilor cât și a efectelor psihologice și medicale, avertizează atât medicii cât și Poliția.
Vârsta medie de debut a consumul de substanțe interzise este de 13 ani, în cazul consumului de marijuana și substanțe inhalante, din pungi.
Probleme speciale creează substanțele psihoactive noi, care combină componente cu identitate și efecte necunoscute
Până la sfârșitul acestei săptămâni se desfășoară în Poiana Brașov Congresul Național al Medicilor de Familie, un eveniment cu participare internațională, ajuns la cea de-a 8-a ediție. În cadrul acestuia, a avut loc astăzi și un atelier dedicat dopajului și consumului de droguri în rândul tinerilor, la care a fost prezent și profesorul universitar dr. Cătălin Ţone, comisar-șef și șef al Serviciului antidrog din cadrul Poliției Capitalei.
Cătălin Ţone: „Vârsta debutului în consumul de droguri a scăzut dramatic. Sunt cazuri, ce-i drept, de excepție până acum, chiar de la 9, 10 ani, dar, undeva, debutul la 13, 14, 15 a căpătat o frecvență care pe noi ne îngrijorează și se vede din evenimentele care au fost în ultima perioadă, crizele, supradozajul, intervenția unităților de primiri urgență. Canabisul rămâne cel mai consumat de drog în mediul școlar, dar şi enobotanicele”, potrivit Rador.
Există o lipsă de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani
Managerul Spitalului Sf. Stelian, Teodora Ciolompea: „”Am avut înştiinţări, informări, tineri care au început să utilizeze droguri de la 10-12 ani. (…) Există o lipsă în partea aceasta de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani. În spital noi putem interna numai adulţi. Deci aici ar fi o primă cerinţă, şi, de asemenea, cred ca ar fi foarte important să se reia discuţiile pe legea sănătăţii mintale, care ar trebui modernizată, să ajungem la cerinţele cerute de strategia europeană de sănătate mintală, care tocmai este în lucru acum”, a spus Ciolompea, la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Ea a precizat că în Bucureşti sunt în tratament, în Spitalul Sf. Stelian şi Spitalul Obregia, în jur de 3.000 de pacienţi care vin la tratament de substituţie după ce au utilizat droguri injectabile.
„Altfel este cazuistica acută, unde se tratează în principiu cam 2.000 de pacienţi pe an, dar numărul creşte din an în an şi, de asemenea, partea de tratament în ambulator, care este foarte importantă, spitalizarea este scurtă, durează maxim 10 zile, după care, după dezintoxicare urmează acest tratament în ambulator. Aici s-ar putea extinde mai mult, pentru că este nevoie, pentru că ei au nevoie şi de consiliere psihologică, şi de asistenţă socială”, a mai spus managerul de la Sf. Stelian.
