Din cuprinsul articolului
Numărul cazurilor de demență ar putea depăși 150 de milioane la nivel global până în anul 2050, avertizează neurologul rus Dr. Alexandra Alekhina, citând rezultatele unui studiu recent. Specialista subliniază că, în lipsa unui tratament curativ, diagnosticarea timpurie rămâne cea mai puternică armă împotriva acestei afecțiuni care afectează grav viața pacienților și a familiilor lor.
Diagnosticarea timpurie, cheia îngrijirii și tratamentului
„Depistarea precoce a demenței deschide ușa către îngrijirea potrivită și către tratamentele viitoare. Este esențial să recunoaștem simptomele din timp”, a explicat Dr. Alekhina.
Potrivit medicului, problemele de memorie, mai ales dificultatea de a reține evenimente recente, sunt de obicei primele semne ale bolii. Cu toate acestea, unele simptome fizice sau motorii pot apărea chiar înaintea tulburărilor cognitive.
Primele semne fizice ale demenței
„În unele cazuri, simptomele fizice pot apărea chiar înainte de pierderea memoriei”, a declarat neurologul.
Printre manifestările observate se pot număra: mers instabil, neîndemânare, dificultăți de coordonare, tremor sau rigiditate a membrelor.
Dr. Alekhina atrage atenția că aceste simptome sunt mai frecvent asociate cu anumite forme de demență, cum este cea din cadrul bolii Parkinson, însă fiecare pacient poate experimenta boala în mod diferit. Evoluția simptomelor variază de la o persoană la alta, în funcție de tipul de afectare neurologică și de starea generală de sănătate.
Când să ceri ajutor medical
„Dacă observați oricare dintre aceste semne timpurii la dumneavoastră sau la o persoană dragă, este important să consultați un specialist în neurologie pentru evaluări amănunțite. Depistarea și intervenția precoce pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea unei calități mai bune a vieții”, recomandă medicul rus.
Înainte ca problemele de memorie să devină evidente, pot apărea dificultăți de citire, scriere sau înțelegere a textului, iar în unele cazuri, halucinații vizuale – simptome raportate mai ales la pacienții cu boala Alzheimer.
Cum poți reduce riscul de demență
Deși vârsta și ereditatea rămân factori de risc imposibil de controlat, există măsuri simple care pot reduce riscul de declanșare a bolii.
„Asemenea oricărui regim alimentar sănătos, este esențial să reducem consumul de grăsimi saturate, sare și zahăr, și să creștem aportul de fibre”, explică Dr. Alekhina.
Fumatul și consumul de alcool pot accelera deteriorarea neuronală, în timp ce activitatea fizică regulată are un rol protector. Specialista recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, cum ar fi mersul rapid, ciclismul sau dansul.
„Este important să ne mișcăm cât mai des și să evităm sedentarismul. Chiar și pauzele scurte de mișcare pot face o mare diferență pentru sănătatea creierului”, subliniază neurologul.
Obiceiuri care pot proteja creierul
Potrivit studiilor citate de medic, consumul moderat de cafea, învățarea unei limbi străine și menținerea unei diete echilibrate pot contribui la întârzierea apariției bolii.
„Activitatea intelectuală constantă și un stil de viață echilibrat pot susține sănătatea creierului pe termen lung”, concluzionează Dr. Alexandra Alekhina.
