Din cuprinsul articolului
Avertizare meteo. . În lunile următoare, anticipăm temperaturi neobișnuit de ridicate. Cu toate că acest lucru nu mai surprinde pe nimeni, experții aduc și vești noi: modelul climatic El Nino, cunoscut pentru provocările extreme pe care le-a adus până acum, se pregătește să facă loc condițiilor La Nina, care, în general, sunt mai răcoroase.
El Nino este asociat cu încălzirea naturală a suprafeței oceanului în estul și centrul Pacificului, în timp ce La Nina se caracterizează prin temperaturi mai scăzute ale oceanului în regiunea ecuatorială a Pacificului.
Totuși, încheierea fenomenului El Nino nu înseamnă automat o pauză în schimbările climatice pe termen lung, deoarece încălzirea globală va continua din cauza gazelor cu efect de seră care rețin căldura.
Profesorul Bogdan Antonescu, specialist în climatologie la Institutul de Fizică a Pământului din București, explică că El Nino și La Nina sunt fenomene care apar în zona oceanului Pacific, pe coasta de vest a Americii de Sud. Aceste fenomene sunt rezultatul interacțiunii dintre atmosferă și ocean, manifestându-se prin schimburi periodice de căldură. În anii cu El Nino, temperatura globală crește, iar cu El Nina, temperaturile au tendința să scadă.
„De obicei partea cu El Nino se asociază cu temperaturi mai ridicate, la nivel global este acest fenomen, iar partea cu El Nina cu temperaturi mai scăzute. E un fenomen care are loc în zona oceanului Pacific, pe coasta de vest a Americii de Sud. E un fenomen care apare la interacțiunea dintre atmosferă și ocean. E un schimb de căldură, care are o anumită periodicitate. În anii cu El Nino temperatura globală e mai ridicată, iar cu El Nina cumva mai scăzut”, a declarat, pentru adevărul, Bogdan Antonescu, profesor la facultatea de Fizică din București, climatolog în cadrul Institutului de Fizică a Pământului.
„Schimbări climatice deosebit de pronunțate”
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, ultimii nouă ani au reprezentat cei mai călduroși din istorie.
„În 2023 am înregistrat un record considerabil în comparație cu anii precedenți. Această înregistrare nu poate fi atribuită strict fenomenului El Nino; suntem martorii unor schimbări climatice semnificative. Anul 2023 a fost remarcabil și datorită creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă. A fost rezultatul unei combinații de factori”, a explicat Antonescu.
Perspectivele pentru viitorul apropiat nu sunt îmbucurătoare. În lipsa unor măsuri eficiente de reducere a încălzirii globale, recordurile de temperatură vor fi doborâte din ce în ce mai des.
„Există o probabilitate de 75% ca recordul din 2024 să fie depășit. Chiar și în ipoteza unei eventuale intrări în perioada La Nina, care ar putea determina scăderea temperaturilor în 2024, este puțin probabil să se întâmple acest lucru. Ne îndreptăm spre un an record, chiar și fără influența acelei variabilități naturale. Contribuția gazelor cu efect de seră este evidentă în aceste recorduri de temperatură pe care le observăm lunar. În fiecare lună, din mai 2023 până în mai 2024, am înregistrat un nou record față de luna corespunzătoare din anii precedenți”, a adăugat Antonescu.
Se pare că iarna tradițională pe care o știam nu mai există în România. Zăpezile abundente de acum câteva decenii au devenit amintiri îndepărtate, iar sezonul rece a devenit din ce în ce mai scurt și mai puțin prezent.
„Impactul schimbărilor climatice devine evident în viața noastră de zi cu zi: vara aduce valuri de căldură din ce în ce mai mari, în timp ce iarna se definește prin absența precipitațiilor și a zăpezii. Acest fenomen a dus la prelungirea verii și la modificări semnificative ale anotimpurilor intermediare, primăvara și toamna. Cu toate acestea, impactul cel mai pronunțat se observă în sezonul rece, care devine tot mai scurt. În plus, iarna pare să se încheie din ce în ce mai devreme, accentuându-se și mai mult impresia de absență a ninsorilor. Totul este o consecință a schimbărilor climatice, iar încălzirea globală sugerează ideea că iernile adevărate vor deveni tot mai rare. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că anumite condiții pot genera ierni aspre și imprevizibile, în care ninsorile pot fi abundente pentru perioade scurte de timp”, a explicat specialistul.
Prognozele meteorologice pentru următoarele luni indică faptul că iunie și iulie vor fi caracterizate de temperaturi mult peste medie și de precipitații abundente.
„Se pare că vom avea o vară mai fierbinte decât de obicei, cu șanse crescute de precipitații și furtuni puternice. Previziunile pentru iunie și iulie arată că temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod normal pentru această perioadă, iar cantitățile de precipitații ar putea fi mai mari decât de obicei. Cu toate acestea, august și septembrie ar putea reveni la condiții mai apropiate de normal. Este important să subliniem că acestea sunt doar tendințe generale și că previziunile meteo pot varia”, a subliniat Bogdan Antonescu.
„Creșterea numărului de furtuni violente cu grindină”
Schimbările climatice vor aduce, probabil, o creștere a numărului de furtuni violente, alimentate de o cantitate mai mare de vapori de apă în atmosferă.
„Avem indicii că, sub influența schimbărilor climatice, vom avea mai mulți vapori de apă în atmosferă, ceea ce va conduce la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Există studii care sugerează că în viitor vom fi martorii unui număr crescut de furtuni, cu caracteristici variate. Un studiu publicat în 2023 indică faptul că, în România, vom avea din ce în ce mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni, însoțite de vânturi puternice. Aceste furtuni pot avea un impact semnificativ asupra mediului și pot reprezenta o amenințare pentru comunități”, a concluzionat Bogdan Antonescu.
